Luni după masa, Heron, Minyung, Ren, Sereia, Eria și Killian se uita peste listele pe care le luaseră din biroul lui Blair, erau cu toți în apartamentul Eriei și acesta stătea cu laptopul în brațe iar ceilații lângă ea analizând fiecare document cu atenție. Primul document pe care îl deschiseră era intitulat Posibili OCP, iar când fata deschise documentul primul lucru pe care l-au zărit fusese un cuprins cu o listă de nume la care îi era atribuit un anumit număr de pagini.

Primul nume care îi sări la brunet în ochii fusese Eliot Cox, inima bruntetului începuse să batătă extrem de tare și pentru prima dată de multă vreme își lăsă emoțiile să gândească în locul lui.

— Ce mama naibii?! făcuse Heron fără să se gândească .

Ceilații s-au uitat la el foarte confuzi, brunetul dorea acum să vadă acea pagină.

— Poți să dai la paginia legată de Eliot Cox? Vreau să văd ce scrie.

— Nu parcă ziceai că este mort? întrebă Killian confuz.

— Ba da, este mort, vreau totuși să văd ce scrie despre el.

— Bine, spuse Eria.

Femeia apăsă pe numele lui și acest lucru îi duce mai jos în document unde primul lucru pe care brunetul îl văzu era o poză cu Eliot, cu părul lui blond tuns scurt  și ochii negri  zâmbind la cameră. Heron știa poza aia, chiar el o făcuse, iar în acele momente nu putea să își ia ochii de la monitor. Blair părea să aibă un interes mare în legătură cu blondul.

— Eliot Cox, începuse Killian să citească, poreclă Eli, relații: Swayer Cox - frate, Heron Vang - iubit.

Brunetul era conștient că toate privirile erau îndreptate acum spre el, însă el se uita la ecran. Acesta luă laptopul din brațele roșcate și dădu mai în jos, unde alte infomații erau arătate, status-decedat, cauza morții- necunoscută, era efectiv toată viața lui Eliot pusă în câteva pagini, de parcă nu era nimic important. Într-un final pagina se închia cu mai multe poze cu Eliot, și poze cu el și Eliot.

Brunetul nu fusese în stare sa spuna ceva, inima îi bătea atât de tare încât avea impreasia că o să îi sară din piept în orice moment. Oare de ce avea Blair un interes atât de mare pentru Eliot? Știa aproape toate lucrurile despre el, mai puțin cum murise.

— Mă duc să iau o gură de aer, spuse Heron într-un final.

— Înainte de asta, cine era Eliot și familia lui? întrebă Killian.

Brunetul se uită la bărbatul cu păr lung, la momentul actual nu se simțea în stare să povestească, dorea să iasă de acolo până nu ar fi avut un atac de panică. Făcuse contact vizual cu Ren, avea încredere că el va spune povestea cum trebuie.

— Ren, poți să le spui tu?

— Ești sigur amice?

— Foarte sigur, dacă ajută să aflăm ce caută de fapt Blair.

După ce spuse asta brunetul ieșise din apartament și coborâse sările pentru a ieși din bloc, afară începuse să ningă,fulgii de zăpadă, ca niște artiști plini de grație, începeau să coboare din înălțimi nevăzute, învăluind pământul într-un veșmânt alb. În timp ce cădeau, ei parcă dansau pe un cântec neauzit, își împleteau brațele subțiri într-o coregrafie de gheață și vis. Unii fulgi își luau zborul în jos cu o mișcare grațioasă, alții se rostogoleau ușor în aer, iar alții se îmbinau într-o horă misterioasă, căzând la unison.

Se așeză pe o bancă și încerca să respire normal însă simțea cum îi se blocează aerul în căile respiratorii atunci când încerca să îl tragă în piept, aerul rece nu îl prea ajuta deloc. Brunetul simți o mână pe umăr și îl observă pe șaten, el îi oferi un zâmbet cald. Îi luă mâinile în ale lui și se lăsă pe vine.

— O să respirăm împreună da? Când încep să număr inspiri și când ajung la trei o să expiri.

Spunând asta Minyung începuse să numere și brunetul se uita la el făcând extact așa cum îi spuse, după câteva încercări simții că poate să respire normal din nou.

— Mulțumesc.

— Nu ai pentru ce, sunt aici, oricând.

— Cum de nu ai rămas să asculți ce spune Ren?

Brunetul se uită la fața șatenului, în părul lui se adunaseră câțiva fulgi de zăpadă, arăta așa de drăguț cu aceștia în păr, însă fără să se gândească prea mult, își trecutse mâna prin părul șatenului pentru a scutura fulgi din păr.

— Am ascultat doar cine este familia lui Eliot, restul vreau...

Șatenul se blocă complet atunci când realizase ce făcuse brunetul, inima începuse să îi bată mai tare atunci când simții mâinile lui prin păr și avuse nevoie de multă voință să nu se aplece pentru a îl săruta pe brunet.

— Vreau să aud restul de la tine când o să te simți pregătit să îmi povestești,spuse Minyung după ceva timp când își revenise.

— Este foarte drăguț din partea ta.

Heron se uită la șaten și își simții inima batând tot mai tare, cumva acest băiat reușise să îi intre pe sub piele, într-un fel în care nimeni nu mai reușise de multă vreme. Nu trecuse foarte mult timp de la alegere si de când brunetul nu mai era un novice, dar, în aceste două săptămâni băiatul pur și simplu nu reușise să își facă timp și curaj să încerce ceva cu Minyung cu toate că acum îl vedea și mai des având în vedere că s-au mutat împreună până la urmă.

— Ar trebui probabil să ne întoarcem, mai sunt oamenii pe acea listă care trebuie văzuți, spuse Minyung.

— Da, vin acum.

Cei doi s-au întors în apartament și au putut observa cum toată lumea se uita foarte concentrată la laptop, pe fețele lor se putea pe lângă alte lucruri și șoc. Atunci când șatenul închise ușa cu toți și-au întorc capul aproape instant.

— Ce s-a întâmplat? întrebă brunetul.

— Tu, Minyung și Ren sunteți cu toți pe lista de la Blair și nu avem nicio idee ce înseamnă asta spuse Killian.

— Ce drăcie mai e și lista asta? făcuse Minyung și brunetul realiză că era prima dată când îl aude înjurând. Vreau să văd partea despre mine.

Eria îi puse laptopul în fața șatenului și acesta începuse să citească ce scria despre el. Expresia feței se schimbă atât de repede încât brunetul nu prea putea să îl citească.

— Avem impresia că poate este o listă cu posibili recruți pentru continent, spuse Ren, Adică dacă Blair lucrează pentru contintent și îi ajută să realizeze arme pentru a le aduce aici, nu poate să o facă singur și pentru asta are nevoie de oamenii de pe mai multe insule.

— Dar, de ce noi trei și Eliot? întrebă Heron.

— Bănuiesc că avea nevoie de cel puțin zece oamenii de pe fiecare insulă, adică, dacă te uiți pe pagina ta Heron spre exemplu încă scrie că ești la Șoimi și pe lângă tine și Eliot mai sunt încă opt persoane de la Șoimii. La Vulturi este la fel, sunt eu și Minyung plus încă alte opt persoane.

— Acum întrebarea vine, oare a contactat pe cineva? făcuse Sereia care până acum fusese destul de tăcută.

În acel moment brunetul se simți de parcă ceva îl lovise și avuse un moment de realizare. Eliot se comportanse extrem de ciudat în ultimile trei luni, mereu stătea peste program la muncă chiar dacă nu lucrau la un caz care ar putea să îi facă să stea peste program.

— Pe Eliot, spuse brunetul cu voce tare, acum realizez cât de ciudat s-a comportant în ultimele trei luni înainte să moară, mereu avea de făcut în plus la muncă chiar dacă nu mai era nimic de făcut, ajungea acasă la ore foarte târzii și pleca foarte devreme. L-am întrebat odată că ce se întâmplă defapt, răspunsul lui, lucrează la ceva suplimentar pentru a face o lume mai bună.

Brunetul se așeză pe canapea, dar pur și simplu nu putea să stea locului așa că începuse să de-a ture prin apartament în timp ce în minte derula în continuu ultimile luni din relația lor gândindu-se cum putuse să fie așa de orb la ce se întâmpla fix în fața ochilor.

— Heron, ești sigur? întrebă Ren Sunt multe variabile pentru un comportament ciudat.

— Sincer nu văd ce altceva ar fi putut fi și nu, pentru oricine crede asta, nu mă înșela, dacă nu mai dorea să fie cu mine s-ar fi despărțit pur și simplu de mine. Știu cum era Eliot și nu era genul care să înșele.

— Dacă Eliot lucra pentru Blair și pentru cei de pe continet ar trebui să existe anumite dovezi în legătură cu asta, ceva informații pe undeva.

Heron se opri pentru o secundă din a se mai învârti prin cameră și se așeză pe canapea gândindu-se, dacă era să fie ceva, acestea se aflau în vechiul lor apartament, pe care brunetul nu îl vându-se încă. Urma să îl roage pe Ares să facă asta de îndată ce se întorcea acasă pentru festival și ar fi putut să strângă lucrurile din apartament.

— S-ar putea să fie, în apartementul nostru de pe insula Șoimilor.

— Nu l-ai vândut când te-ai mutat aici? întrebă Killian.

— Nu, urma să îl rog pe fratele meu, Ares, să se ocupe de asta de îndată ce mă întorceam pe insulă pentru festival pentru a putea aduna câteva lucruri de acolo.

— Oare ar fi prea mult să așteptăm până la festival? întrebă Eria.

— Probabil că da, spuse Killian, Heron, crezi că fratele tău ne-ar putea ajuta cu asta?

— Nu aș vrea să îl implic în asta, dar dacă nu avem altă opțiune pot să îl sun să întreb.

— Bun, dar sună-l și spunei că avem nevoie de ajutorul lui în legătură cu ceva și că urmează să îl sunăm noi de pe alt telefon. Mă tem că dacă vorbim de pe telefoane normale conversația poate fi înregistrată, spuse Killian.

— O să îl bag în sperieți dacă spun doar atât, că o să creadă că am pățit ceva.

— Îi poți spune că nu ai pățit nimic, oricum dacă nu o faci mă va suna pe mine de nebun să întrebe ce ai pățit, spuse Ren.

Brunetul își scoase telefonul din buzunar și căută numărul lui Ares printre contacte, era conștient că acum ieșise de la muncă și era probabil acasă, dacă nu era cu iubita lui la întâlnire. Nu conta asta acum, era important faptul că blondul avea să îi ajute și spera să nu îl bage în probleme. Heron apelă numărul și puse telefonul pe difuzor.

— Bună Ron! spuse Ares vesel, I-ai spus lui M...

Brunetul, știa foarte bine ce urma să îl întrebe fratele său și nu avea de gând să îl lase să își termine propoziția pentru că, nu dorea ca cineva să afle în felul acesta despre sentimentele lui pentru Minyung. Observă cu coada ochilui cu coada ochilui cu Ren se abținea să nu râdă.

— Ares, am nevoie de ajutorul tău, sunt bine nu am pățit nimic, are legătură cu poliția. O să te sunăm de pe un alt telefon care nu poate fi ascultat și îți explicăm mai multe.

— Sigur, te ajut.

Brunetul închise telefonul și în acel moment se simțea ca și în liceu, cu roșcatul care râdea de el și de faptul că îi era frică să le spună băieților de care le place acest lucru. Singura diferența este că singurul băiat de care îi plăcea pe vremea aia, era Ren și de restul inventase ca să nu îi de-a de bănuit celui mai bun prieten al lui.

— Am să mă duc să aduc echipamentul necersar, spuse Killian, Minyung vi te rog să mă ajuți?

— Sigur, spuse șatenul uitându-se confuz atât la Ren și Heron.

Heron. era roșul ca racul și se uita la prietenul său cel mai bun, iar roșcatul se vedea clar că se abținea să nu cadă pe jos de râs. Între timp, Eria a spus că merge să cumpere niște cafea că o să aibă nevoie. Imediat cum acesta ieșise din apartament, roșcatul începuse să râdă foarte puternic.

— Deci nu pot să cred că aproape a aflat de la Ares în loc să afle de la tine, spuse el în timp ce se așeză lângă el pe canapea. Te iubesc Heron, dar chiar trebuie să îți faci curaj să îi spui.

— Nu e chiar așa de simplu, nu vreau să creadă că îl folosesc doar pentru că vreau să trec peste Eliot.

— Păi faci asta? întrebă Ren, clar sarcastic.

— Nu...

— Atunci nu ai de ce să te îngrijorezi. Am eu o idee, de ce nu îl inviți ca și partener la petrecerea de anul nou? E peste o săptămână, sunt sigur că îți faci curaj până atunci.

— Nu este o idee rea.

— Aș vrea să întreb despre cine vorbiți spuse Sereia care se uita extrem de confuză la logodicul ei, Dar m-am cam prins, este vorba de Minyung nu?

— Da, făcuse Heron punându-si mâinile pe față.

Acest gest îl făcuse pe roșcat să râdă mai tare, Sereia se uită la el, o parte diferită din acesta ieșia la iveală atunci când era cu Heron, adică el era mereu glumeț cu persoanele pe care le cunoștea, însă, când acesta era cu brunetul parcă era din nou un adoleșcent. Femeia se bucura să vadă ce prietenie frumoasă aveau cei doi.

***

Eria se întorce cu cafelele, iar Minyung și Killian cu echipamentul necesar pentru a îl putea suna pe Ares fără ca apelul să poată fi ascultat. Cu toți stăteau în jurul mesei, iar Heron era cel care urma să vorbească, pentru că blondul aștepta de la el telefon nu de la altcineva.

— Bun, trebuie să îl rogi să intre în apartament și să caute orice ar putea părea ieșit din comun în acesta, spre exemplu dacă Eliot avea un birou să caute în acesta, un stick usb sau foldere care ar putea să conține informații importante.

— Și după ce găsește să le trimită pe severul special făcut de Eria de pe care le putem descărca doar noi și nimeni altcineva, spuse Ren.

Brunetul dăduse aprobator din cap și după formă numărul lui Ares pe telefonul cu cartelă și îl apelă.

— Bună! spuse Ares de la celălat capăt.

— Bună, pentru început nu știu câte ai auzit despre faptul că dispar foarte mulți bani din fondurile insulelor fără un motiv anume, ei bine credem că cineva din interior lucrează cu continentul pentru a face arme foarte puternice.

— Oh și eu cu ce vă pot ajuta?

— Credem că Eliot lucra pentru continent și că avea informații foarte importante despre acesta. Am nevoie să mergi în apartamentul meu de pe insulă și să cauți în biroul lui ceva care ar putea fi incriminatoriu, spre exemplu sticuri usb, mailuri, documente fizice care ar putea avea orice fel de informație importantă.

— Bine, dar de ce credeți că Eliot ar putea fi parte din asta?

— Am găsit ceva informații.

— Cheia de la apartament e?

— În același loc în care am lăsat-o după ce m-am mutat înapoi la tine după accident. Încă o chestie, o să îți trimit un link de la un server pe care trebuie să încarci informațile, de acolo numai noi o să le putem descărca.

— Așa o să fac, o să le trimit de îndată. Ron, ai grijă.

— Și tu ai grijă Ares.

Gata și cu sesiunea asta! Mai am încă una pe anul ăsta și apoi vacanță.

Aveam acest capitol scris din înainte de sesiune și acum am apucat să îl editez. Sper că va plăcut și vă aștept părerea în comentarii.