Scriitorii de pe Wattpad creează scenarii clișeice. Eu îi rog să se oprească.

     Ei râd. Eu plâng.

     Ei au personaje arhifolosite și plot-uri regurgitate. Eu mă dau de toți pereții.

    V-am adus aminte de ceva? Cu siguranță, dacă sunteți pe Wattpad de mai mult de o zi. Știți cărțile alea de "dragoste" (așa le descriu autorii – "roman despre glorificarea relațiilor toxice" nu sună la fel de bine, am I right?)

    Oricum, autorul vrea să ne arate încă din descriere cât de DIFERIȚI sunt protagoniștii. Și ce alt mod mai bun decât să trântească acolo niște însușiri antitetice?

     Ea zâmbește. El se dă cu eyeliner și își piaptănă bretonul negru peste ochi (e emo)

     Ea bea suc de mere de la McDonald's.  El se îneacă cu Bergenbier (prietenii știu de ce)

     Ea dansează în ploaie. El nu se mişcă (are piciorul în ghips pentru că nu vedea pe unde merge. Poate e cazul să scape de bretonul ăla)

◇◇◇

    Ok, hai să nu fim așa răi. Trecem de faptul că schema e deja obosită, dar nu pot să nu observ că, în majoritatea situațiilor, contrastul ăsta are la bază o relație dintre fata inocentă și plină de viață și băiatul morocănos, cu un trecut întunecat și (aproape mereu) traume nerezolvate. Din păcate, nu e vorba aici de o reinventare a ideii romantice a cuplului format din extreme opuse (atenție, viitori absolvenți de clasa a 12-a! intervine aici celebra antiteză înger-demon – mai deschideți și voi caietele alea și puneți-vă pe învățat...), nici de o interpretare filosofică a iubirii, ci de o încercare neinspirată și leneșă de-a dreptul de a crea conflict și tensiune într-o carte, fără ca autorul să pătrundă în profunzimea problemei...

      Să fie asta ceva preluat din mai toate formele de media, care profită de dorința subconștientă (mai mult sau mai puțin impusă de societate) a multor femei de a "schimba" băiatul rău? Poate credeți că exagerez, dar nu pot să nu observ cum suntem bombardați de ideea că "o femeie bună" poate (și trebuie – sau cel puțin așa se înțelege) să-l vindece pe bărbatul indisponibil din punct de vedere emoțional, care, de cele mai multe ori, nu oferă în schimb aceeași susținere. Nu arăt cu degetul pe nimeni – dacă îți plac genul ăsta de cărți, good for you. Totuși, ar fi cazul să te întrebi de ce.

     În altă ordine de idei, ce mentalitate perpetuează acest "trope"? Să lăsăm deoparte mediul virtual – până la urmă, e o fantezie relativ inocentă atâta vreme cât rămâne între granițele unei aplicații de o moralitate discutabilă...

     Dar ce ne facem când totul trece în sfera realității? Putem exagera, întrebându-ne câte relații toxice nu vor fi justificate pe baza unor povești de genul? Nu se rezumă la Wattpad, vorbim aici de cărți publicate, filme, seriale, etc. Ca autor, ai o anumită datorie față de public, mai ales dacă scrii pentru o audiență tânără, în curs de formare (hint: the young adults)

     Nu spun să nu scriem cărți cu subiecte mai delicate, sau de-a dreptul dark. Nu cenzurez pe nimeni și nu mă apuc să vă șterg draft-urile când nu vă uitați. Tot ce propun e un pic de atenție la modul în care sunt prezentate subiectele în cauză. Puțină nuanțare face diferența dintre o poveste care prezintă complexitățile dure și uneori neplăcute ale vieții și o poveste care pune pe un piedestal anumite comportamente... de evitat.

     În fine. Ce știu eu? Sunt o adolescentă care scrie povești despre magie și lumi paralele, nu o expertă în probleme de genul, iar asta e o carte de comedie și voi ați venit aici ca să râdeți.
  

P.S.: Aștept să-mi mai trimiteți poze pentru distribuție; detaliile le găsiți în capitolul anterior:) Deja am primit câteva sugestii și sunt foarte curioasă să văd mai multe perspective.