"You can't wait from inspiration. You have to go after it with a club" - Jack London

  Cu ce începi când vrei să scrii o carte? Cu începutul, evident. 
  Am considerat că "Sursa de inspirație" trebuie să fie baza, primul pas care trebuie făcut când vrei să scrii.

   Nu contează cât talent poți avea la scris. Oricine are nevoie de inspirație la un moment dat în viață.
E nevoie de acel ceva care îți dă un impuls spre tot ceea ce înseamnă scriere şi artă, ca tu să creezi la rândul tău ceva nou.
Pentru a şti despre ce vorbim, hai să definim "inspirația" artistică, să înțeleagă toata lumea. O să caut o definiție în DEX:

INSPIRÁ = A face să se nască în conștiința cuiva un gând, un sentiment, o hotărâre; a sugera.
A provoca cuiva avântul creației artistice; a insufla.

Atenție! Inspirația nu înseamnă să iei de la alții toată ideea cărții!
Inspirația îți permite să iei doar un gând, care să te facă să scrii şi tu o poveste în acelasi cadru dar în alte împrejurări.

  De exemplu, recent am citit Privighetoarea, de Kristin Hannah, care m-a inspirat. Asta nu înseamnă că o să iau toată povestea ei şi să o pun ca bază, în timp ce eu o să adaog pe parcurs scurte intervenții şi modificări. Nu! Am luat cadrul poveștii: al Doilea Război Mondial. Am reținut informațiile realiste despre al Doilea Război Mondial: precum forțele aeriene engleze (RAF- Royal Air force), existența unei Rezistențe în Franța cucerită de naziști, care se opunea regimului prin scurte acte de împotrivire; faptul că existau rute de salvare a evreilor şi a piloților; acte false; ascunzători; şi aşa mai departe. Nu o să vă spun acum toate lucrurile pe care le-am învățat despre al Doilea Război Mondial.

  Înțelegi? Eu nu o să scriu ca şi în carte, despre două surori din Franța care luptau în felul lor, împotriva ocupării străine. Una să fie un fel de agent secret, cu nume codat Privighetoarea, care salvează nu ştiu câți piloți americani şi englezi printr-o rută specială care traversează Franța şi munții Pirinei. Şi să nu bată la ochi să schimb numele fetelor. Nu o să scriu despre celalalta soră, o învățătoare, care salvează nu ştiu câți copii evrei, şi trebuie să stea cu un nazist în casă.
  Într-adevăr, lucrurile astea s-au întâmplat şi în realitate,  mă refer ca fapte în sine, nu la poveste. Pot să preiau de acolo realismul, faptele reale care au inspirat deasemeni autoarea. Dar o sa construiesc altă poveste. Chiar mă întrebam dacă Privighetoarea a existat! Îți dai seama? Am fost atât de prinsă in realism şi acțiune încât mă întrebam daca personajele fictionale au existat!
(Apropo, vă sugerez să citiți cartea aceasta minunată, Privighetoarea! Învățați multe de acolo, deşi e foarte realistă, nu mi-a părut rău că am citit-o nici măcar o clipă)
   Deci, fii original în ceea ce scrii!

   Originalitatea constă în a crea ceva nemaiauzit (ceva puțin mai greu pentru că in zilele nostre ideile s-au întors pe toate părțile) sau a uni fragmentele, pasajele, ideile mai multor autori pentru a face ceva inedit.

Hai să căutam în DEX ce este defapt originalitatea, pentru că toată lumea şi toți criticii o susțin.

ORIGINÁL = (despre idei, teorii, opere, etc) Care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat după altcineva; personal, nou, inedit.

Creează si tu ceva nou, gândeşte-te la lumea ta şi la lucrurile care îți plac. Lasă puțin din tine în fiecare operă, şi acea operă poate fi de succes. De ce? Pentru că fiecare persoană este unică în felul ei, gândeste într-un anume fel, are sentimente şi o personalitate diferită.
    Dacă îți place sportul, dansul, de ce să nu scrii despre un sportiv sau un dansator de succes?
   Dacă îți place istoria, ia un fragment, o parte din istorie şi scrie!
   Dacă eşti fascinat de aventură şi eroi fel de fel, scrie şi tu aşa ceva!
  Scrie ce îți place, ca să poți scrie cu drag.
  Fii tu însuți când creezi!

 
Atunci când începi să scrii o carte nouă, lasă clișeele de-oparte!
Lasă One Direction (nu am nimic personal cu ei, dar toată lumea scrie despre ei), lasă povestea clasică a şcolăriței care se îndrăgostește de "băiatul rău" al liceului. Lasă în pace fata timidă şi băiatul vorbareț care o intimidează (Oare când va scrie cineva despre o fată energică care vorbește cu un baiat timid?).
  Sunt sigură că tu cunoşti mai multe clişee ca mine când e vorba de wattpad. Dar cele sus menționate au fost cândva şi ele idei originale, care, au devenit clişee când toată lumea "s-a inspirat" de acolo.
   De ce sa nu scrii tu ceva nou?

Întrebarea vine de la sine: Unde să găsești inspirație? 
   Dragul meu, sunt multe locurile în care porți găsi inspirație pentru cartea ta!

   În ajutorul tău am găsit un articol scris de Leo Babauta, un scriitor englez, care prezenta frumos câteva surse de inspirație. La rândul meu, o să preiau de la el sursele cele mai relevante, şi o să vă explic prin propriile cuvinte ceea ce reprezintă fiecare.
  Astfel, poate o să vă fie de folos!

1. Istorie
   
   Pentru cei care nu sunt iubitori de istorie, la şcoală, ora aceasta devine o tortură de plictiseală. Nu-i aşa? Brusc, telefonul, uitatul pe pereți, colegul de bancă şi dormitul, par idei mult mai bune decât a asculta un profesor țicnit care vorbește despre lucruri date uitării.

  Ehi bine, personal îmi place istoria. Mai ales cea universală. Am fost numai ochi şi urechi la profesorul care explica atât de bine relatările istorice, incât, din când în când, îmi notam repede pe o foaie lucrurile interesante. Care lucruri? Îmi notam idei de poveşti! Pentru cei care îmi ştiu cartea, "Fell in love with a pirate", chiar de la ora de istorie a pornit ideea de bază. Am notat-o, şi mai apoi am dezvolatat-o pentru a face un roman în toată regula. Şi credeți-mă, am numeroase gânduri de poveşti, notate de atunci, de la orele acelea. Nu mi-a părut rău niciodată de orele de istorie, pentru că ele mă inspirau şi îmi dădeau un impuls spre creativitate.
   Deaceea vă provoc şi pe voi: fiți cu ochii in patru la ora de istorie, în căutare de un subiect interesant!

  Şi nu doar la ora de istorie, extindeți căutările pe Google, căutând poveşti din trecut care au marcat sau nu, istoria.
  Am căutat recent despre familiile regale ruse, şi am ajuns inevitabil la Anastasia. Mi-a bătut un gând să scriu despre ea, dar subiectul acesta e foarte uzat şi nu aş sti ce să mai scriu. Totuși am aflat lucruri interesante despre Anastasia şi despre viața familiei Romanov.

  Caută idei care ar putea atrage un public, o poveste intrigantă de viață. Şi dacă nu e foarte interesantă povestea în sine, modifică la alegerea ta.
  Sunt sigură că istoria va fi mereu sursa de inspirație pentru filme şi cărți deopotrivă!

2. Realitate
   
   Am rămas surprinsă când am văzut faptul că această sursă de inspirație nu se află în lista lui Leo Babauta (31 Ways to Find Inspiration for your writing). Poate că se subînțelegea din lista lui, şi nu a vrut să adaoge în plus.
    Apropo, dacă tot era vorba de inspirație, eu doar m-am inspirat din lista lui, preluând doar ideile principale (ideile cheie) şi creez ceva nou pentru voi. Asta este inspirație, dacă v-ar putea ajuta exemplul ăsta în plus. Eu am recunoscut şi sursa.
  Zicea Albert Einstein: "Secretul creativității este să ştii cum să-ți ascunzi sursele".  Eu nu mi le-am ascuns, he, he. Sunt mai onesta, ce să zic.  Totuși îmi place citatul! Să-l țineți minte!

Revenind la subiect, realitatea va fi mereu o sursă de inspirație. Asemănătoare cu toate sursele pe care le voi prezenta în continuare. Şi asemeni istoriei - deci tot realitate.

În adevăr, unde să auzi lucruri uimitoare şi noi decât în viața de zi cu zi? Cele mai multe filme şi cărți caută mereu întâmplări din viața reală.
  O să vă dau câteva exemple:

   Hacksaw Ridge, un film despre al Doilea Război Mondial  (cam violent, ce să zic, băieților poate le-ar place) dar inspirat din realitate. L-au făcut în memoria personajului principal, un american, care, a fost un bărbat curajos: a fost pe campul de luptă fără arme pentru că nu dorea să omoare pe nimeni. El doar salva vieți şi acorda primul ajutor, chiar şi inamicilor japonezi răniți.

  Lista lui Schindler, povestea adevărată a lui Oskar Schindler, un om care salvează viețile a mai bine de 1100 de evrei în timpul Holocastului.

Pocahontas, inspirat deasemeni din realitate - prințesa indiancă din Virginia. Care îl salvează pe aventurierul britanic John Smith de la execuţie, în momentul în care relaţiile dintre britanici şi populaţia indigenă se înrăutăţesc. 

  Ion, ca să fac legătura cu un roman învatat la şcoală de toți, ştiți mai bine ca mine că sunt câteva scene din realitate. Scena în care sărută Ion pământul - din realitate. Sau despre Ana care rămâne însărcinată cu Ion, deasemeni din viața reala preluat: cum o fată bună este amăgită de un băiat "rău" să zic aşa.

   Contele de Monte Cristo, cei care au citit cartea sau au văzut filmul, poate ştiu despre ce vorbesc. Cei care nu l-au văzut, îl recomand cu dragă inimă, e genial. Oricum autorul se zice că citea în ziar şi a fost fascinat de povestea a doi prieteni. Unul l-a vândut pe celalalt: l-a acuzat de trădare şi a petrecut săracul om ani buni în închisoare. "Prietenul" trădător s-a căsătorit între timp cu logodnica celuilalt care era în inchis. Cand scapă bărbatul din cruda celulă, într-adevăr găseste o comoară, devine bogat şi se răzbună pe amândoi. Mi se pare că toți mor în realitate. Deşi în carte/film, nu mor personajele principale, autorul a pus un final fericit.

Şi poftim aşa inspirație din realitate. Au avut succes cărțile? Au avut.
Sunt foarte multe exemple, dar astea mi-au venit primele în minte.

  Am şi eu două exemple de căsnicii care sunt bune pentru cărți, şi mi-ar plăcea să scriu povestea lor. Dar aştept deocamdată să văd cum se termină în viața reală. Sau, să le acord un interviu la momentul potrivit, pentru a le scrie povestea.
  La fel poți şi tu, întrebă bunicii sau părinții despre viața lor, despre poveşti din realitate care au auzit şi ei.

   Sună bine realitatea nu? Dacă aveți exemple negative nu e nimic, construiți ceva ca să învețe mulți din greșelile celorlalți. Dacă are un final nefericit, ori îl lăsați aşa, ori îl transformați într-unul fericit. E la alegerea voastră!

  Un sfat? Fiți cu ochii în patru şi cu urechile ciulite la toate poveştile reale!

3. Cărți

   Am dat mai sus exemplul despre cartea Privighetoarea, care poate fi o sursă de inspirație. Aşa puteți face cu oricare carte, luați câteva idei dacă vă plac numaidecât, numai cu discreție. Idei generale, nu povestea în sine, să nu fie plagiat. Cum era citiatul lui Einstein, să luați astfel încât să nu-şi dea seama nimeni de unde vin sursele de inspirație.
    Din cărți puteți analiza stilul de scris, frumusețea descrierilor sau noi figuri de stil. Aşa învățați mai multe, vă dezvoltați propriul stil. Am încercat eu, am analizat stilul de scris al romanelor şi de acolo mi-am prelucrat unul propriu. Dar despre descriere o să vorbim în alt capitol.

4. Citate

  Asta e o altă metodă foarte folositoare pentru a găsi idei de poveşti. Când porneşti de la un citat, şi reușești să pui cap la cap o poveste din care să aibă ca morală citatul.
  Sincer apreciez metoda asta şi o recomand! Din experiență vă spun că merge, numai să găsiți citate interesante, de învățătură. Căutați orice, fiți cu toate simțurile activate, şi cu creativitatea pe butonul "on" atunci când căutați o inspirație din acest punct de vedere. Veți rămânea uimiți de rezultate.

5. Natură

   Mergi la o plimbare, relaxează-te! Fie că e printr-o pădurice sau parc, ieşi în natură.
Privește ceea ce te înconjoară:  copaci, flori, păsări, râuri, mare, ocean, lacuri. Chiar când e noapte înstelată, sau cerul e senin. Forma norilor. Un apus sau un răsărit pot inspira la fel de bine. Ce să mai zicem de ploaie, chiar şi de furtuni.
Toate acestea îți spun povestea lor, tu doar... să ai urechi să le asculți.

6. Poezie

  Cred că aici sursa este clară, oricine poate găsi o poezie, tristă, romantică, melancolică, veselă sau cu învățătură. Citește şi vei afla frumusețea artei. Dintr-o poezie, să scrii o carte. Nu sună bine? Mie îmi place ideea, cred că o s-o pun în practică atunci când am nevoie de inspirație.
În poezii sunt spuse poveşti, numai să ai răbdare să le descoperi!

7. Ziare

   Aşa cum a pățit norocosul de autor al operei "Contele de Monte Cristo", poate o să putem fi şi noi la fel de norocoși. Descoperind prin ziare poveşti despre fel de fel de oameni sau întâmplări care marchează lumea.
  Nu sunt aşa de folosite ziarele, aşa cum erau o dată, dar încă se pot găsi lucruri interesante.
Poate merge şi cu ştirile de la televizor, după parerea mea. E cam acelaşi lucru.

8. Blog-uri

În ceea ce mă privește, nu prea ştiu despre blog-uri pentru că nu am aşa ceva. Mi s-a propus să îmi fac, dar am renunțat. Sunt cam egoistă, îmi țin ideile pentru mine! Glumeam...
Pur şi simplu nu am timp şi nu am ştiut cum se face şi ce ar trebui să postez acolo.
  Are o fostă colegă de-a mea, era mai artistică şi scria cu multe figuri de stil, multe gânduri şi eseuri frumoase.
Despre asta e vorba, puteți găsi inspirație printr-un gând, eseu, compunere, scris de cineva pe un blog personal.
  E şi asta o idee de a găsi inspirație, şi cred că merge!

9. Brainstorms

  Metoda aceasta depinde de tine. Ia un caiet, o foaie, ceva, şi începe să scrii repede toate cuvintele care îți vin pe moment în cap. Nu va conta calitatea cuvintelor, doar cantitatea!
  Poți scrie orice, nu te gândi şi nu schimba nimic!     
  Poate fi amuzant, distractiv, şi poți rămâne uimit de rezultate.

10. Pinterest

   Țin să-ți împărtășesc o metodă pe care am descoperit-o (dar poate tu o ştiai mai dinainte), care chiar funcționează şi este experimentată de mine. Acest site, Pinterest, nu diferă poate de Tumblr, We♡it, Deviantart, Imgur, şi aşa mai departe. Dar Pinterest este sursa mea preferată de inspirație.
  Găseşti numeroase imagini captivante, artistice, uimitoare, care îți taie respirația. Când vezi o imagine te întrebi: ce poveste ascunde imaginea asta? Şi începi să făureşti o poveste pe baza unei imagini.
  Eu chiar asta am găsit - două imagini similare- şi am rămas marcată. Îmi doresc să scriu o poveste bazată pe acele imagini când am timp. (O să vedeți, multe vreau să scriu, numai nu reușesc).

11. Dialoguri

   Cred că ți s-a mai întâmplat să stai la coadă la un magazin, şi cei din jurul tău să poarte o conversație. Sau să fii la o cafea, liniştit, şi să auzi din greseală dialoguri între cei prezenți.
  Oriunde eşti, nu-ți poți închide urechile să nu auzi. Ăsta e adevărul. Şi este un lucru bun. Ştii de ce? Pentru că inspirația mai vine şi din dialoguri.
Cine ştie ce mai vorbesc oamenii, ce mai filosofează, ce mai povestesc ei despre viața personală.
  Atunci e bine să ai ceva unde să notezi ceea ce auzi pe moment. Ori minatal, ori pe telefon, să notezi ideea care ți-a captat atenția. Nu ştii niciodată când vei avea nevoie de ea...

12. Copii

   Cât de veseli sunt copiii! Au aşa o vizune de originală despre lume şi sunt foarte amuzanți.
  Dacă îi întrebi lucruri despre viață, omenire, dragoste, sigur îți vor răspunde în felul lor. Au metodele lor de a vedea ceea ce-i înconjoară. Ei văd de multe ori ceea ce noi nu vedem. E bine să stai prin preajma lor şi să-i asculți, să-i întrebi.
  Dacă ai nevoie de inspirație, copii îți pot schimba până şi perspectiva ta, oferindu-ți un cadru nou pentru a scrie ceva original.

Aştept părerile voastre despre sursele acestea şi dacă le-ați folosit... Ce recomandați altora?

  Dar ştiți că nu s-au terminat aici metodele? Va urma şi alt capitol cu alte metode interesante pentru a găsi inspirația mult căutată!