Fugeam ca o lunatica prin bezna padurii in care mi-am petrecut copilaria de rahat.

Nu stiam unde eram,adica eram in padure,dar sigur nu pe teritoriul haitei mele.Cred ca va intrebati de ce fugeam,dar mai intii hai sa facem prezentarile.

Ma numes Pheonix Henser,dar prietenii imi spun Nix.Am 17 ani.Sunt un vircolac,fiica de fosti Alpha si Luna.Am un lup negru cu ochi negru si nu,nu numai irisul sau doar pupila este neagra,ci intreg ochiul,daca va intrebati de ce zic Ochiul,pai aflati ca lupul meu are doar unul,stingul l-a "pierdut" intr-o batalie,cind era OM,am aproape 200cm cind ma transform,ceea ce e cam straniu,chiar daca sunt fiica de Alpha si Luna,dar totusi nu suprem.M-am nascut int-o haita mica,poate cea mai mica haita de pe intreg Pamintul,cu pina la 100 de vircolaci, adica erau mai multi pina eu nu am declansat ceva care sa omoare mai mult de jumatate din aceasta.M-am nascut deja orfana.Mama a murit la nasterea mea,iar tata exact dupa ce mama a murit...s-a sinucis,si nimeni nu a facut nimic pentru a-l opri!Pentru un vircolac sunt destul de urita,nici sini nu am,de aceea majoritatea colegilor din clasa,eu ma mai duc si la scoala,ma tachineaza,iar eu nu ma pot nici apara,asa de slaba sunt.Haita incearca mereu sa ma protejeze,eu fiind incapabila,adica asa ei cred, ca sunt fragila si nu pot sa fac nimic periculos,iar asta inseamna sa alerg dupa o veverita si vreau sa atrageti atentia,eu ii antrenez acum...dar totusi de ceva ei nu m-au putut proteja."Eu Gorden Lekin te resping ca suflet pereche pe tine, Pheonix Henser...!"De ceva vreme aceste cuvinte se invirteau in mintea mea,tineam in mina dreapta doua discuri cu niste video.In primul eram eu cind inca nu imi gasisem sufletul pereche si imi trimiteam mie insa-mi mesaj,ca daca voi fi respinsa sa fiu mai puternica,sa nu fiu ca altii,bla,bla,bla,adica Concluzia,am fost destul de prevazatoare,ce ma macina pe mine era informatia de pe al doilea disc,a fost lasat de catre parintii mei in cazul ca...voi fi respinsa,adica asa mi s-a spus cind am implinit 11ani in ziua cind am omorit haita.Am facut o bula de lumina in jurul celor doua discuri "trimitindu-le" acasa.Dam,acum inteleg de unde am instinctul de previziune,daca am putea asa zice.Sa nu va mirati,dar acum 5 minute,trebuia sa devin o Luna suprema,da,Gorden era Alpha suprem in devenire. "Pheonix,asculta...",ups am uitat sa inchid Link-ul,astfel Gordan contactindu-ma.Un miriit de Alpha cutremura pamintul,mirosul strain imi ajunse insfirsit la nari.Am fost incercuita,nu aveam unde sa fug,nu aveam nici o sansa de scapare.Ce e drept nu eram proasta,dar uneori ma lasam prada sentimentelor. ''Cine esti si ce cauti pe acest teritoriu '',miirii la mine acel Alpha.M-am intors lent,eu fiind cu spatele,un lup de 180 cm, roscat, nimic neobisnuit,dar in acelasi timp, ceva special  ... mmmm,s-a auzit un schelalait jalnic cind ma vazuse la fata.Aratam hidos,blana era patata de murdarie si singe in urma cazaturilor si loviturilor pe care le-am suferit in urma alergatului,urechea dreapta paractic lipsea(am invatat eu cum sa o ascund),iar ochiul negru,inrautatea situatia... .''Scuze de deranj,dar trebuie sa intelegi ca doar incerc sa-mi protejez haita'' imi transmise el telepatic.Am vrut sa-i fac o farsa,speriindu-l.M-am repezit rinjind la el,deschizindu-mi larg gura cind am ajuns linga el,de parca as fi vrut sa-i insfac gitul.M-am dat brusc citiva pasi inapoi uitindu-ma la fata sa speriata...Vai,de l-ati fi vazut,sedea ca o stana de piatra,practic nu respira,pentru un moment chiar si inima i se oprise.M-am transformat innapoi in om,rizind isteric si tavalinduma pe jos(pentru cei ce nu stiu,am haine speciale cusute cu fire de aur care nu se rup).

-Dam,am bolborosit eu incercind sa ma linistesc.Sa-ti fi vazut fata,si iar un val de hohote imi inunda plaminii,sau ceva de genu.

Ce,am doar 17 ani!! Si sunt un geaman!

S-a transformat in om la rindul sau,am fost uimita de frumusetea sa,era asa de....No comment.OMG !! Tipam in capul me.

Am uitat sa va zic ceva,eu ma pot indragosti de APROAPE oricine,si Ris,adica lupoaica mea,la fel.Asaca o respingere din partea sufletului meu pereche,nu e mare lucru...ceea ce e chiar straniu,fiindca eu chiar speram ca sufletu' pereche te aduce cu picioarele pe pamint.AAAA.Iata care era problema.Am sperat...Daca va puneti intrebari de genu WTF,etc...pai sa va explic.Niciodata nu spera,toul se va intoarce invers decit ai vrut...Puteti incerca,nu la toti functioneaza,dar merita de incercat...Va zic eu.Deci,innapoi la poveste...sau memorii...sau ce-o mai fi si asta.

-Eeei,cineva acasa,imi flutura el mina ca sa revin din transa.

Ma uitam atent la el...OOOO,ce mare e,si ii arat ca nu are nici boxeri pe el...Ma intorc cu spatele la el. « Ris,ai vazut si tu asta » « Omg » tipa ea in capul meu « Cum sa nu vad !!! Stai pe baiat sau **** » « Ambele » ii raspund eu la fel de entuziasmata « Da-l draculu' cu sufletele pereche,ca alai baiatul nostru » .

-Mghr,se aude in spatele nostru.

-Asculta,tu ai suflet pereche,il intreb eu pe el.

« Uauauaua,Calm down Pheonix,se va speria de tine »,cred ca va dati seam cine a zis asta,si desigur commuirile lu' Ris vin ca....pai ca apa care curge neincetat...sau ceva de genu.

-Nu mai am,am fost respins cind aveam 17,tu ?

-Eu am avut acum,si ma uit la ceasu de pe mina,acum juma'de ora,si ii zimbesc pina la urechi.

-Dar cum,se uita el cu ochii incurcati la mine.

-Nuuustiu,ii raspund cu un glas ''nedumerit'' in acelasi timp zimbindu-i si mai tare ca tuma si bolfele incepu-ra sa ma doara.

-------------------------------------------

Scuze ca-i scurt.Promit sa ma revansez.Astept Lik-uri,Commuri si de-altele...