O convinsese.

În timp ce gura lui se mișca frenetic peste gura ei, Sean se gândi că micile minciuni pe care le spusese chiar nu contau. Conta că reușise să o câștige pe această femeie pe care o dorea nebunește.

Carolinne își trecu degetele prin părul lui, ceea ce îl făcu să geamă puternic, sunetul traversând trupul său, făcându-și culcuș în esența femeii. Înnebunit, Sean își coborî mâinile de pe șoldurile, pe fesele ei, strângând ușor. Ea oftă și își avântă limba în întâmpinarea limbii lui, lăsându-l să-i ridice aroma la rangul divinității, printr mii de săruturi percepându-i prospețimea buzelor și tremurând în fața anticipației. Îi tortură buza superioară, prinzând-o cu dinții lui, după care se desprinse de ea gura sa, îndemând-o:

—Agață-te de mine! îi zise el, astfel încât ea făcu așa cum i se ceruse. Îmbrățișând-o, Carolinne își încolăci picioarele în jurul lui, prinzându-și mâinile de după gâtul său, în timp ce Sean o ridică, începând să urce cu ea scările spre dormitor.

Se desprinse din sărut, plimbându-și gura pe obrazul ei fin, străduindu-se să țină direcția cât mai dreaptă, pentru ca mai apoi, când femeia își lăsă capul pe spate, să aibă acces la gâtul ei lung. Carolinne îl trăgea ușor de păr, fără a ști că asta îl excita și mai tare. Pentru că nu se putea concentra și pe drum, dar și pe preludiu, Sean o lăsă pe ea să conducă atingerea cărnii de carne, drept care domnișoara Flinn îi smulse, zgâriindu-l cu unghiile, tricoul și dându-i drumul peste balustrada scărilor. Își trecea înfometată mâinile peste pieptul lui bine lucrat, în timp ce sânii săi îi făceau într-una cu ochiul, ațâțându-l, amânând doar inevitabilul pe care el îl așteptau amândoi.

—Mă înnebunești, Carolinne, răsuflă greu Sean, ajngând în capul scărilor.

Ea oftă pe pielea lui, transmițându-i fiori în intreg corpul. Simțea durerea excitării sale, și astfel o lipi de el mai tare, în tentativa de a-și ostoi plăcuta neplăcere. Însă, triunghiul dintre picioarele ei era cald pe prohabul său, neoferindu-i alinare, simțind că explodează dacă nu ajungea mai repede în dormitor.

Unde dracu' era dormitorul ăla?

Fără a o interesa cuvintele lui, atentă la dorința ei, Carolline își continuă traseul, sărutându-i gâtul și bucurându-se de senzația venelor care îi explodau sub buzele ei, trezindu-i fiori, acei fiori care se aprindeau de fiecare dată când o vedea, dansând în drum spre creierul său, făcându-l să fie din ce în ce mai conștient de starea în care era. Înfierbântat, o sprijini de bara de la scări, împingându-se în ea, delectându-se cu sunetul geamătului ei. O mușca de intersecția gâtului cu a umărului, fiind rândul său să-i arunce puloverul cât colo. Sutienul femeii era negru, așa cum îl văzuse pe geamul camerei sale, având onoarea de a atinge materialul fin care îi cuprindea sânii, ridicându-i concurent unul spre celălalt. Expiră și își lăsă capul în decoltăul său, între aceștia.

—Sean...-glasul femeii fu cel care-l trezi din pornirea de a o lua acolo, cu un picior în groapă, pe balustradă.

—Oh, Doamne, Carolinne! Icni. Trebuie să ajungem în pat.

—Chiar trebuie? întrebă ea, gemând, dovedind că nici neuronii săi nu mai făceau față roiului de hormoni declanșați de preludiu.

Privind-o el spuse, dârz:

—Da! Și se hotărî. O ridică, și fără să o lase să se atingă cu buzele de el, îi porunci, ajungând în fața dormitorului său: Deschide ușa!

Carolinne prinse mânerul și îl lăsă în jos, permițând ușii să se deschidă. În sfârșit ajunseseră în dormitorul întuneca, moment în care, din noi pași, Sean fu lângă pat, pe când Carolinne se simți trântită pe salteaua moale. Pernele zburară, deranjate de la locul lor, și cearceaful se ridică. Desprinzându-se de ea, Sean închise ușa, iar mai apoi se apropie de ea, tronând la picioarele femeii în timp ce se descotorosea de pantalonii de trening. Rămas doar în lenjerie se aruncă asupra femeii , în timp ce, la atingerea lui, inima lui Carolinne începu a palpita. Avea un miros viril, încât o îmbăta mai rău ca vinul, greutatea sa devenind rapid afrodisiacul de care avea nevie. Era prea devreme. Cu toate astea, fusese de accord, deci trebuia să profite de asta.

Blugii îi fură desfăcuți cu degete tremurânde de către Sean, în dorința frenetică de a se contopi cu ea. Carolinne nu se împotrivi, ba chiar îl ajută, semețindu-și șoldurile pentru a facilita extragerea lenjeriei și a pantalonilor.

—Ești așa de frumoasă!... exclamă el, așezându-și un picior între ale sale, obligând-o să le despartă. Îi sărută din nou gâtul și ajunse la sâni, moment în care întrebă, curios: Mereu porți astfel de sutiene cu încuietoare în față?

—Îmi plac mai mult, răspunse ea pe o voce răgușită, pe care nu și-o recunoscu.

—Și mie, zise el cu un ranjet și îl desfăcu dintr-o mișcare, aruncându-l și pe acesta. Apoi, își aplecă buzele peste sânii ei. Și ăștia îmi plac. Și, ca să își sublinieze cuvintele, își aplecă gura peste unul din sânii ei. Mușcă din sfârcul excitat deja, iar ea icni. Ssst... o domoli, pentru ca mai apoi să sufle peste el, făcându-l să se înfioare. În acest timp, piciorul lui se mișcă între picioarele ei, înnebunind-o de-a binelea cu senzațiile explosive pe care le trezea în ea.

Sânii ei primeau un tratament special, tratament după care tânjise în ultimile șase zile. Își dorise asta, și acum, după ce acceptase, putea să îl aibă. Barba lui ușor crescută îi zgâria pielea sensibilă printr-o dulce agonie. Simți că explodează, când el își înfipse mai tare genunchiul în ea, zicându-i printe gâfâieli și gemete:

—Te vreau! Acum... În mine...

Durerea din pantecul ei marca nemulțumirea inexistenței lui în ea, iar pentru a prelungi și mai mult calvarul, Sean îi replică:

—Nu încă, ii zise el coborând sărutările pe abdomenul ei.

—Sean!

—Răbdare, iubito! Îi sărută oasele proeminente ale bazinului și coborî spre interiorul coapsei. O mușcă usor, iar ea tresări, moment în care îi simți un deget strecurându-se în interiorul ei. O mangâia pe toată lungimea ei udă, șoptindu-i în acest timp cuvinte depravate care aveau scopul de a o excita și mai tare. Apoi, își introduse un deget în ea. Carolinne se arcui în întâmpinarea lui, când el apăsă cu dibăcie un punct de a cărui putere nu fusese conștientă, și ea țipă, lichefiindu-se într-un orgasm intens.

Atunci, el veni deasupra ei și își dădu jos lenjeria. Era excitată, iar lungimea și grosimea sa o făcu să înghită în sec. Totuși, nu pentru mult timp, căci bărbăția lui dispăru între pliurile ei. Sean împinse și intră în ea. Incă zguduită de spasmele orgasmice, acestea se intensificară, dând naștere unora și mai puternice. Bărbatul își așeză mâinile de-o parte și alta a capului ei, aplecându-se spre ea pentru a o săruta. Limba lui intra și ieșea din gura ei exact așa cum bărbăția lui o penetra, în dansul înnebunitor al plăcerii.

Când simți că e prea mult, că plăcerea izbucni în măruntaiele ei, împrăștiindu-se în tot organismul ei, Carolinne se agăță de el, dorind să-și ascundă chipul în umărul iubitului său. Sean nu îi permise, provocând-o cu următoarele cuvinte:

—Vreau să te văd atunci când îți dai drumul, scumpo! vocea lui se îngroșase admirabil, într-o frecare tandră, ațâțătoare, a aerului pe coardele vocale. Haide, scumpo, fă-o! o ademeni și mai mult. Carolinne simți intensitatea următorului orgasm, strângandu-se convulsiv pe el. Îl simți cutremurându-se, pe când ea se înmuia continuu, iar amândoi explodară în mii de culori energetice care îi sleiră de toate puterile. După finalitate, Sean se prăbuși peste ea, extenuat, îmbrățișând-o ca și cum era pentru ultima dată. Apoi, bărbatul adormi.

Carolinne se simțea moale și fericită, așa că, zâmbind, îl luă în brațe, fiindu-i teamă sa nu fi pierdut și o parte din inima ei alături de scutul pe care și-l formase.

***

Dimineața se anunța una însorită, chiar dacă toată noaptea ninsese neîncetat, cu trilurile păsărilor care cântau pe ramurile copacilor dezbrăcați în soarele palid.

În dormitorul casei lui Sean, posesorul casei dormea alături de Carolinne. Zgomotul și lumina o făcu să se trezească, moment în care femeia se mișcă, simnțindu-i mădularul pe posteriorul ei, ușor stârnit.

Se mișcă mai tare, simțindu-l cum reacționează cu o plăcere diabolică. Mâna lui urcă până la sanul fetei și o strânse puternic, ceea ce o făcu să icnească.

—Jucaușă de dimineață?

—M-am cam plictisit, răspunse ea, oftând în fața mângâierilor sale.

Îi simți răsuflarea pe gât, și buzele pe umăr. Apoi, mâna lui îi ridică un picior, prinzându-i atent coapsa, și îl trecu peste șoldurile sale. Carolinne gemu și se mângâie mai tare de el, simțindu-l la intrarea în ea. Pipăindu-i ușor brațele și sărutându-i gâtul, Sean o luă prin surprindere când împinse mai mult, invadându-i adâncurile strâmt. Femeia gemu și se îndepărtă de pieptul lui, oferindu-i priveliștea încântătoare a unui fund bombat unde se oprea linia delicată a coloanei vertebrale. În câteva minute de amor tandru, pluteau amândoi pe culmile plăcerii. După ce mândoi terminară, rămânând nemișcați momente îndelungate, Carolinne se desprinde din trupul lui, întorcându-se cu fața la el și sărutându-i obrazul.

—Bună dimineața!

—'Neața! o salută el. Cât îmi plac partidele matinale...

Privindu-l, se întrebă cu câte femei mai făcuse asta... Părea experimentat și asta o punea pe gânduri, trezind parcă flacăra geloziei.

—Câte ți-au trecut ție patul? Se trezi întrebând.

—Geloasă? zambi.

—Avem o relație?

—Credeam că am fost clar noaptea trecută.

—Atunci, înțelegi de ce îmi pasă de celelalte. Mă aștept la fidelitate pe parcursul relației. Până ce, aceasta se termină.

—Mi se pare normal, o aprobă el. La urma urmei, asta înseamnă să ai o relație.

—Exact.

După ce își întinse oasele, Carolinne se ridică, privind ceasul de pe perete. Era ora nouă ți jumatate. Trebuia să ajungă acasă, la Max. Își trase cearceful, dezvelindu-l și pe el și incercă să-sș găsească hainele.

—Ce faci? întrebă bărbatul zăpăcit.

—Trebuie să ajung acasă. Azi, am mult de muncă, iar Max e singur acasă. Trebuie să plec. Oftând, Sean o privi trist:

—Pierd în favoare unui câine?

—Și a muncii. Trebuie să pun câteva detalii la punct până la ora cinci.

—Bine, fu de acord. Ai timp. Se ridică din pat și îi cuprinse șoldurile cu brațele. Între timp, du-te la duș. Fac cafeașsi... omletă?

—Sună bine, dar prefer un ceai, în drum spre birou.

—Măcar un duș, atunci, zise el, observând că nu o putea corupe.

Simțind disconfortul dintre picioare, accentuat de lipsa ei de experiență, femeia oftă și aprobă.

—Fugi la duș... și să văd cu ce te hrănesc.

—Rapid! Porunci când se îndreptă spre duș. Trebuie să fiu acasă la ora zece.

Sean oftă și se îndreptă spre cealaltă baie. Își făcu cel mai rapid duș din istoria dușurilor, se îmbrăcă gros, pentru că bănuia că soarele avea dinți în această dimineață, și se îndreptă spre bucătărie. Ținea minte că avea niște pateuri cu brânză semipreparate. Le va pune la microunde și i le va oferi în mașină. Ceai? Nu. Avea doar cafea. Trebuia să cumpere și ceai, acum că știa că ei îi plăcea.

***

La duș, Carolinne oftă în apa caldă. De ce fusese atât de pripită în această dimineață? Poate pentru că se simțea prost. Se trezise lângă un bărbat cu care făcuse dragoste cu o intensitate emoțională imensă atât seara trecută cât si în acea dimineață, astfel încât se simțea completă. Simțise că așa trebuia să fie mereu și că îl cunoștea dintotodeauna.

După douăzeci de minute, ieși de la duș si se privi în oglindă. Mici vânătăi își puseseră amprenta pe ea de noaptea trecută. Sean îi făcuse asta. Încercase să se uite la el cât mai puțin, doar pentru că se temea că, dacă ochii ei s-ar obișnui cu imaginea lui. nu și l-ar mai putea scoate din cap.

Spusese că îi plăceau partidele matinale. Cât timp va dura până ce el îi va zice asta unei alte femei? Își luă sutienul și lenjeria, cu blugii. Probabil că, puloverul ei era undeva jos. Ieși din baie și îl văzu pe pat, frumos aranjat. Îl luă și îl mirosi. Această cameră avea impregnat mirosul lui. Un miros atât de plăcut... Poate că, până la urmă, relația aceasta nu fusese o idee așa de bună. Însă, acum, nu putea să mai dea inapoi. Nu atunci când deja simțea că nu se mai poate sătura de el.

***

În mașina lui Sean, acesta îi înmână Carolinnei niște pateuri cu brânză, din care luă și el unul.

—Nu am ceai, o informă el.

—Nu-i nimic. Ajung acasă și beau acolo.

Iar restul drumului fu străbătut în liniște, cel puțin iî primele cinci minute. Apoi, Sean o întrebă:

—De ce faci avocatură?

—Ai intrebat! Exclamă ea, zâmbind.

—Da.

—Greșeala ta, ridică din umeri, apoi începându-și monologul: Dintotdeauna mi-am dorit să iau dreptatea în propriile mele mâini, considerând că am întotdeauna dreptate...

—Asta imi zice că nu trebuie să mă cert cu tine, zâmbi el evitând un alt șofer în trafic.

—Exact. Cum ziceam. Am mereu dreptate. Iubesc să-mi exprim opinia și să mă fac afirmată. Uneori, chiar mi-am dorit să ma fac remarcată. Nu am avut alt talent înafară de acest simț politic foarte bine dezvoltat și de aceea mi-am găsit vocația. Am muncit mult ca să ies prima din facultate și... își întrerupse șirul conversației, reluând: Eu, în tot acest timp, mi-am promis că, o firmă de avocatură va trage de mine. Și așa a fost. Firma Lawyers m-a acostat și eu am acceptat contractul.

—Ai fost prima? întreba el uimit.

—Da. Și sunt extrem de mândră de asta.

—Ai spus că mai ai șase luni de stagiatură. După asta vei profesa drept avocat?

—Sigur. Am așteptat asta mereu.

—Poate te angajez ca avocat al firmei mele.

Carolinne râse și întrebă:

—Nu ai avocați?

—Ba da. Am doi, dar unul -Diana- a rămas însărcinată. E în concediu.

—O vei primi când se întoarce?

—Sigur. Este o avocată buna și, în plus, este soția amicului meu.

—Înțeleg. O să mă mai gândesc. Am ceva de rezolvat înainte de a aplica.

—Serios? Ce anume?

—Ceva personal, răspunse ea privind afară. Mulțumesc pentru pateuri. Sunt preferatele mele.

—Hmm... Frumos modul în care ai schimbat subiectul.

—Mulțumesc. Te învață și asta la drept.

Mașina se opri și el îi zise:

—Nu am numărul tău de telefon.

Femeia își scoase telefonul din geantă și îi dictă fixul, apoi mobilul. După aceea, el îi dădu numărul de la birou, fixul și mobilul.

—A fost o noapte minunată, spuse ea ușor îmbujorată.

—Aveai dubii? întreba el, ridicându-și o sprânceană.

—Da. Îl privi direct în ochi. Venisem cu gândul de a-ți spune că nu vreau o relație cu tine. Însă, am sfârșit având una.

—OK, zise el. Mă bucur că te-ai răzgândit.

—Eu încă am dubii, oftă Carolinne atingându-i degetele de pe cutia cu viteză.

—Ne vedem în seara asta? Își drese el glasul, înălțându-și privirea spre a ei. Nu voia să discute despre dubiile ei. Nu când se simțea atât de bine.

—Am treabă.

—Mâine seară. Cina la restaurant. Nu accept un „nu" drept răspuns.

—Eu... Sean îi luă capul în mâini și îi zise:

—Ce este? Încă îți par neaccesibil?

—Mă gândeam, doar.

—Nu mai gândi. Vom lua cina și cel mai probabil vom face sex. Dar vreau sa ne intâlnim poimâine, cu sau fără sex.

—Haide mâine! Fu de acord. Poimâine sunt extrem de ocupată.

—Bine, atunci. Mâine, la nouă.

—Atât de târziu?

—Nu-mi spune că ții la siluetă, zise el zâmbind.

—Nu, dar... Îi văzu privirea care cerea o explicație și zise. OK. La nouă. Să-mi scot mașina din garaj?

—Ai mașină?

Acum ea ridică ironic o sprânceană, iar el izbucni în râs. Își șterse lacrimile și, când femeia dădu să iasă din mașină, o prinse de mijloc și își lipi fruntea de a ei.

—Bine. Îmi pare rău.

—Scuze neacceptate.

Apoi, el își lipi gura de a sa, într-un sărut senzual, făcând-o să i se topească în brațe.

—Dacă ăsta e modul prin care tu îți ceri scuze, atunci...

—Mă ierți? Nu știu ce mi-ai făcut Carolinne, dar nu mă pot dezlipi de tine.

—Și totuși, trebuie. Aceasta evadă din vehicul și îi zise: La urma urmei, relația nu va dura foarte mult.

După care, intră în bloc, uitându-se în urmă. Acesta staționă pâna ce ea ajunse în dormitor. Apoi, o văzu cum se uită pe geam. Era micul lor semn, iar ea era așa de frumoasă... Îi făcu cu mâna și călcă acceleratia. Îi sucise mințile așa cum nicio fată nu o mai făcuse vreodată, iar asta îl speria de moarte. Poate pentru că fusese virgină, sau poate pentru că îi ținuse piept, lui și avansurilor sale. Îi plăcea atât trupul cât și spiritul ei războinic

Intrân pe bulevard fu sigur că după ce relația urma să se sfârșească nu avea să o uite niciodată.

***

Ajunsă în propriul dormitor, Carolinne se dezbrăcă si puse pe ea o fustă formală, până la genunchi, un sacou de aceași culoare și cizme cu toc cui.

Chiar fusese bine. Trebuia să își repete în continuu că așa ceva nu se va întâmpla, referindu-se la „relația" lor, că nu va dura o veșnicie, și că, atunci când el va pune capăt acestei legături, nu urma să sufere. De azi înainte asta trebuia să fie mantra sa!

Ieși din aparament și bătu în ușa prietenei sale, Deborah. Femeia deschise numaidecât, după ce strigă „Vin!", întâmpinând-o în pijamale, cu un zâmbet foarte larg pe chip:

—Hei, Max, uite cine a venit!

Labradorul care o simțise alergă fericit spre ea. Carolinne se lăsă pe vine și îl sărută pe nasul mare și umed în timp ce acesta se gudura frenetic pe lângă ea. Măcar Max va fi acolo mereu pentru ea.

—Mulțumesc, Debby.

—Oh, dar mie și amicei mele ne-a făcut plăcere. Acum, dacă mai ai timp, toarnă tot.

—Oh...

—Credeai că nu te voi întreba?

—Păi... Carolinne privi ceasul – trebuia să fie succintă - și zise: A fost minunat!

—Nu mai spune! Se sprijini de tocul ușii, cu brațele încrucișate sub sâni.

—Îhm. Și m-a invitat la o nouă cină.

—Cine este tipul? o întrebă aceasta când închise ușa, poftind-o înăuntru.

—Un bărbat... fermecător. Tot ceea ce își poate dori o femeie și totuși, asta mă supără. Nu fu conștientă când intrase în locuința lui Deborah, când se așezase la măsuța din living, fiind servită cu ceaiul ei preferat pentru bârfa de dimineață în timp ce Max și prietena lui se tolăneau în fața focului.

Și așa minutarul trecea de cinci minute de ora zece.

3075 de cuvinte