Azi era ultima zi de vacanță iar mâine prima zi de liceu, însă în Seoul era mare agitație mai ales din cauza concertului care urma să înceapă.

Ce-a mai cunoscută trupă masculină de k-pop avea să-și înceapă concertul în doar câteva ore iar fanii erau atenți la fiecare mișcare. Erau peste tot, în fața hotelului unde erau cazați, chiar și pe scările de incendiu. Puteai spune că cine era în acea clădire nu mai avea cale de scăpare.

Chiar dacă în Seoul era agitație într-un singur loc erau apele mai liniștite, sau cel puțin așa doream sa credem...

Telefonul localului cu pui care era situat la câteva străzi de liceul Daesan începe să sune semn că cineva dorea o porție sau mai multe de pui la domiciliu. 

Bruneta privește  fara chef de viata telefonul care inca suna decizandu-se cu greu sa il ridice si sa ia comanda.

Dupa ce notează  comanda se ridica de pe scaun apoi o duce la bucatarie:

MiSo: Eomma, uite încă o comandă de livrat.

Kim Rim, Rim pentru cunoscuti sau eomma pentru bruneta noastră si pentru clientii fideli.

Eomma-MiSo: Vezi că fratele tău deja e plecat cu, câteva comenzi așa că pe asta o duci tu.
MiSo: Și la casă cine stă? Spune-i să se grăbească.
Eomma-MiSo: Nu mai comenta MiSo, la local mă descurc eu, du-te și fă curat pe mese până termin eu.
MiSo: Dar eomma... e departe.
Eomma-MiSo: Te las fără bani de buzunar.
MiSo: Asta nu este corect. Lui Marcus îi dai și fără să-ți ceară.
Eomma-MiSo: Marcus e angajat aici.
MiSo: Nu... Știi la ce mă refer.
Eomma-MiSo: Am zis să nu mai comentezi, du-te și șterge mesele.

O privește scurt, fără sa mai zică ceva apoi ia laveta și un cos apoi merge sa curețe mesele, când mâncarea este împachetată lasă deoparte ce făcea apoi le ia și da sa plece:

Eomma-MiSo:  - Vezi să nu pierzi timpul pe drum.
MiSo: Da eomma.

Peste 20 de minute ajunge la clădirea imensă și se strecoară  prin mulțimea de fani prin spate, la scările de incendiu fiind nevoită să urce pe acolo și prin mulțimea de fani să întrebe din minut în minut cine comandase pui. Foarte tare, nu? Ce adolescent normal nu ar vrea sa faca asta in loc sa faca orice altceva pana la urma...

Intr-un final, o fată cu breton si ochelari ridică mâna și își ia puiul, imediat cum îl plătește începe o gălăgie de nedescris, multe țipete și mult prea multă agitație, fanii care erau împrăștiați pe scări urcă rapid strigând dupa faimoasa trupă ce mai mult ca sigur încerca să se strecoare pentru concert.

Ajunsa la local lasa banii in tejghea apoi intra in bucatarie unde eomma facea ultima comanda de pui:

MiSo: Ce avem la cină?
Eomma-MiSo: Da nu ți se pare că ești cam pretențioasă? Du-te si gătește-ți singură, esti la liceu acum nu mai ai cinci ani să te hrănesc eu. 
MiSo: Mda... mersi că îți pasă.
Eomma-MiSo: Nu fii obraznică!

Își iau cheile și iese pe ușa din spate a localului apoi urca scările și intra in casă. Macar aici e liniste... Cel puțin pana sa vina fratele ei.

Închide usa în urma ei apoi pregătește cina, imediat după ce mănâncă intra în camera și îsi ia telefonul începând să scrie un mesaj.

MiSo: Hm... Ah da... "Sunt convinsă că vei da tot ce poți așa că pot dormi liniștită, mâine e prima zi de liceu, am emoții. Să-mi ți pumnii. Măcar tu... poate mâncăm înghețată împreună zilele astea."

Trimite apoi Închide telefonul și il lasa pe noptieră. 

~ ~ ~

"Pe langa buzele rozalii, pielea catifelata, ochii de smarald, ce poate fi mai frumos decat sa iti petreci timp cu persoana a carei dragoste i-o porti?
O privesti fix, privirea ta fugind de pe buze, pe ochi apoi inapoi la buzele lui, si totusi ce mai asteapta? Un sarut... Dar oare sa il sarut eu? Da, acesta e momentul. Apropiindu-ma usor de el, distanta micsorandu-se dar oare de ce nu-i simt buzele? Imi deschid putin ochii, buzele noastre sunt unite, se joaca impreuna, dar oare de ce nu simt nimic?
Ce e acest sentiment de gol?
Imi ridic privirea insa tot ce ii pot vedea sunt buzele, restul fetei fiind o lumina puternica. Asta... Sa fie un vis? Nu poate fi adevarat, nu? Eu... Adica noi... "

Eomma-MiSo: MiSo! Trezeste-te! E tarziu deja!

Tresare cand patura este luata de pe ea, se ridica rapid si se uita la ceas, deja era tarziu iar autobuzul aproape ajunsese.

Perfect, nu?

Sare din pat si prinde uniforma apoi se schimba rapid in baie,își  aranjează parul apoi isi iau telefonul si rucsacul, se incalta la usa apoi fuge spre statia de autobuz, norocul ei ca ajunsese la timp, autobuzul doar ce oprise si mai erau cateva persoane care asteptau sa urce.

MiSo: Huh, ce bine ca am ajuns la timp.

Isi aștepta randul iar când trebuia sa între un băiat se băgase înaintea ei:

?: Două bilete vă rog.

Își ridica privirea spre el începând să  zâmbească, el oferindu-i un zâmbet privind-o.

MiSo: Mersi. Dar nu e nev...
?: Scuze, e pentru el.

Înaintează arătând în spate un băiat vesel ce făcea cu mâna:

¿: Bună.

Fata înjură în barbă, cei din autobuz începând să facă gălăgie pentru ca mijlocul de transport nu mai pornea pentru a ajunge la destinație.

??: Domnișoară plătește să putem pleca.
MiSo: Imediat.

Isi pune cardul sa plătească însă acesta da fonduri insuficiente.

MiSo: fir-ar, Cash nu am...

Se întoarce rapid lângă acel băiat și îl atinge ușor în umăr, el întorcându-și privirea spre ea, nelipsindu-i zâmbetul:

MiSo: Scuză-mă. Îți pot împrumuta cardul doar de data asta? Promit să-ți dau banii înapoi cu prima ocazie.
?: Nu vreau.

Se îmbufnează și merge iar la șofer:

MiSo: Scuzați-mă domnule, aș putea...

Băiatul vine în spatele ei și îi plătește biletul:

?: Plătesc eu, putem pleca acum.

??: Însfârșit!

Se aude o voce din spate, își ocupă și ei locurile apoi șoferul pornește. Ea, analizându-l pe băiat tot drumul.

Imediat cum ajunge pornește spre intrarea școlii aranjându-și uniforma. Intră în curtea liceului repetându-și în gând să nu aibe emoții.

Un grup popular din liceu o observă iar "șefa" grupului o oprește:

Fata: Stai pe loc.
MiSo: E-eu?
Fata: Da tu, apropiete.

Aceasta merge încet lângă ei uitându-se în jur:

MiSo: De ce m-ai chemat?
Fata: Ce caută un elev de generală aici?
MiSo: Sunt un boboc.

Își lasă privirea în jos și observă că încurcase uniformele:

MiSo: O Doamne! Scuze, eram obosită și nu mi-am dat seama.

Tipa începe să râdă:

Fata: Tu sigur ești la liceu?
MiSo: Da, sigur. Am încurcat uniformele.

Un băiat din grup vine lângă ele râzând:

Băiatul: Haide, dă-i pace. E prima ei zi.
Fata: Pf, prima zi și deja a dat-o în bară.

Băiatul își pune privirea pe ea și se apleacă la nivelul ei:

Băiatul: Dacă mergi la subsol vei găsi uniforme vechi, grăbește-te.
MiSo: M-mulțumesc. 

Face o plecăciune apoi pleacă.
Peste câteva minute era schimbată pe hol aproape de noua ei clasă. Când ajunge în fața ușii își repetă să  nu aibe emoții și că totul va fi bine apoi intră, se uită în jur înaintand spre un loc liber.

MiSo: Scuză-mă, este liber locul de aici?
?: Aha...

Fata pe care o întrebase își ține privirea în niște poze cu un idol, MiSo își dă ochii peste cap și se așează apoi se întoarce spre ea:

MiSo: Oh! Ești fana lui.
?: Îmi poți spune "soția lui Jimin".
MiSo: N-am să fac asta.
?: De ce nu? Tu cine esti?
MiSo: Kim Mi-So, încântată.
?: MiSo... sunt Yunna. Dar ți-am zis, îmi poți spune "soția lui Jimin".
MiSo: N-am să fac asta.
Yunna: De ce? Nu ești fana lui?
MiSo: Ba da, am și autograful lui.

Imediat cum aude Yunna o face pe MiSo să tresară luand-o de mâini.

Yunna: Serios? De unde ai facut rost?
MiSo: Păi... vine la localul eommei.

Tipa țipă făcându-i pe cei din clasă să se uite la ele:

MiSo: Mai ușor.
Yunna: Și... prieteno. Când vine oppa la localul eommei tale?
MiSo: Am... Când are timp.
Yunna: Asta e așa grozav, haide sa fim prietene.
MiSo: Da... uraa...

MiSo schițează un zâmbet sters chiar înainte ca fetele din clasă să se agite, pe ușa clasei intrând băiatul din autobuz și prietenul lui:

MiSo: La naiba.

Murmură punandu-și un caiet pe față ca baiatul să n-o observe.

Yunna: Ce ai? De ce nu te uiți la el?
MiSo: E cineva important?
Yunna: Ai trăit sub o piatră? El e Noah, cel mai popular boboc. Iar cel de lângă e cățelușul lui EunJin.
MiSo: Noah zici...

Înainte ca Yunna să mai zică ceva profa intră în clasă începând să-și scrie numele pe tablă. 

În pauza de masă cele două ies în curtea liceului luandu-și câte un suc și începând să vorbească.
Yunna observându-i pe cei din anul 3 se strâmbă:

Yunna: Perfect, acum mai vin și ăștia.
MiSo: Cine sunt mai exact?
Yunna: Se autonumesc regii școlii. Fac numai probleme si mereu scapă.

Își întoarce privirea de la ei bând din suc dar când se uită în dreapta ei dă de Noah și EunJin care îi făcea cu mâna, aceasta se îneacă si își ascunde fața.

Grupul trece pe lângă ele, fata ce o oprise de dimineață pe MiSo mergând lângă Noah iar băiatul care îi spusese că la subsol sunt și alte uniforme îi zâmbește și îi face cu mâna lui MiSo, ea salutându-l zâmbind slab și aplecandu-și puțin capul.

Yunna imediat cum observă îi dă una în umăr:

Yunna: De unde îl cunoști?
MiSo: Auci, de dimineață.
Yunna: Atunci poți spune că ai pile fato.
MiSo: Să zicem.

Restul zilei a decurs normal, imediat cum a ajuns acasă s-a schimbat și a mers la local începând să-și ajute mama.

Cât stergea ea masa în local intră fratele ei Marcus însoțit de Jimin, care, imediat cum o vede începe sa zâmbească:

Jimin: Bună MiSo.
MiSo: Heeei, nu ne-am mai vazut de mult. Ai primit mesajul meu?
Jimin: Da, și la tot concertul mi-a mers bine.
MiSo: Mă bucur, ia loc.
Jimin: Mersi, eomma unde e?
MiSo: În spate, vine imediat.
Jimin: Hai așează-te.

Fata zâmbește scurt și se așează in fața lui, mama ei cum il vede pe Jimin grăbeste pasul:

Eomma-MiSo: Jiminie, însfârșit te revăd.
Jimin: Scuze eomma, am avut niște treabă. 
Eomma-MiSo: Nu-ți fă griji.  Îmi poți da niște autografe? Copii adoră sa le vadă pe pereți.
Jimin: Desigur eomma.

Femeia ii dă câteva coli și un pix el începând să semneze:

Jimin: Cum a fost la școală?
MiSo: Se putea și mai bine. Mi-am facut o prietenă, îi pot spune de tine?

Înainte ca el să zică ceva Marcus îi dă un bobârnac surorii lui:

Marcus: Nici să nu te gândești.
MiSo: N-am vorbit cu tine.
Marcus: Nici eu, taci că îi spun eommei să te treacă la treabă. 
Jimin: Lasa-ți asta, cum o cheama pe prietena ta?
MiSo: Yunna. Dar preferă să i se zică "soția lui Jimin".
Jimin: Asta e cam imposibil, prefer să rămân singur.
MiSo: Și eu... nu-ți doresc să vezi ce obsedată e.

Jimin zâmbește și îi dă un autograf pentru Yunna:

Jimin: Poftim.
MiSo: Mersi oppa.
Jimin: Oricând. 

După ce Jimin pleacă MiSo si Marcus închid localul, apoi merg în apartament.

MiSo: Eomma noi am terminat jos.
Eomma-MiSo: În 10 minute e gata masa.
MiSo: În regulă.

După ce mănâncă MiSo se retrage prima de data asta pregătindu-și bine uniforma.

//1981//