Până ce toată cerneala fu așezată pe pubisul fetei, Gabrielle și Daniel Cumberbatch discutară despre multe lucruri, făcând o mică pauză când ea nu mai suportă durerea.

Râseră, povestiră, se relaxară, în timp ce Michael ardea de cealaltă parte a ușii cabinetului. La intervale regulate își imagina cum Gabby îl striga, îndurerată; de câteva ori își dorise chiar să spargă ușa, dar de fiecare dată Cabrera îl oprise luându-l peste picior.

Până la final, Gabby avea numărul lui Daniel care îi spusese că îl putea consulta dacă își mai dorea un tatuaj. Fata nu știu de ce pusese mâna pe foița cu numărul lui de telefon, pentru că nu avea de gând să-și mai facă unul, dar zâmbi și părăsi cabinetul. Kavanaugh o examină din cap până în picioare și o puse să urce în mașină – era o mare diferență între cuvintele lingușitoare ale lui Cumberbatch și duritatea metalică ale lui Kavanaugh. În Mustangul Ford Shelby, când Brom o întrebă pe prietena lui:

— Pot să văd tatuajul?

Michael răspunse în locul ei:

— Nu!

Imediat, Gabby îi explicase unde și-l făcuse ca să nu dea de belele mai târziu, iar tânărul roși și dădu înțelegător din cap.

Vineri, Brom părăsi Philadelphia, în timp ce Gabrielle lupta cu senzația de înțepături care îi rămăsese parcă în piele. Vindecarea unui tatuaj are, de asemnea, trei etape în care rana pe care ți-a făcut-o artistul se vindecă. Prima dură o săptămână, în care domnișoara noastră se strădui să ascundă de părinți pansamentele, loțiunea și săpunul cumpărat special. În cea de-a doua, aproape că înnebuni de mâncărime, de câteva ori Dylan chiar întrebând-o dacă se simțea bine, la masă. De fiecare dată fata zâmbise. Pentru că o văzuse mergând ciudat, când avu loc o mică evadare în New York, într-unul din weekend-uri, excursie la care participă și Michael, invitat de el, bărbatul o întrebase:

— Gabby, dacă te deranjează ceva, poate că ar trebui să consulți un medic...

Michael se înecase cu berea, potolindu-și râsul, iar fata roși. Bălmăji ceva, iar seara fu tachinată în continuu de Kavanaugh. Stând la ea în pat, mult după ce toți se culcaseră, bărbatul își pusese o mână peste ochi și o întrebă, răutăcios:

— Ce, așa de bun a fost Cumber-idiotul-batch, încât nu poți să mergi nici acum?

Ea îl plesnise și îi spusese să tacă. Normal că nu o făcu – amândoi erau firi geloase, explozive, vulcanice, într-un cuvânt: niște colerici.

— Nu am dreptate?

— Nu! Potolește-te!

— De ce? Tu ești cea care merge ciudat!

— Pentru că m-am tatuat!

— Mai tare! Poate te aude domnul Ravenleigh, îi dau cureaua mea și mă uit cum te bate la fundul gol!

— Da? Fata își așezase mâinile în șolduri. Ce ar fi trebuit să îți facă domnul Kavanaugh, dacă îi spuneam că te-am prins cu o curvă în casă?

— Eu sunt major!

— Și? Sau tu știi mai bine cum merg femeile când au fost – zâmbi – „consultate" atent, pentru că ai văzut deja suficiente?

— Destul, Gabby!

— De ce? Acum nu-ți convine, nu? Știi ceva, poate că o să mă culc cu Daniel. Măcar el este bărbat față de ce am întâlnit până acum!

Întâmplarea făcu ca el să se simtă cu adevărat amenințat de acea veste. Nu îi plăcea de Daniel, iar ideea că s-ar fi putut profita de ea, îl făcu să îi dea o palmă. Imediat o regretă, dar era prea târziu. Fu prima dată – dar nu ultima – când Michael dădu în Gabrielle. De aceea se certară cei doi, în următoarea săptămână vindecării tatuajului fata evitându-l supărată. Fiind prea orgolios, nici Michael nu își ceru scuze, așa că Gabby sfârși a-l întâlni pe artistul de tatuaje în mall, în timp ce se plimba cu Tessa.

Fata era deja supărată, nu uita motivul pentru care fusese pălmuită, iar de aceea îl băgă în seamă, chiar dacă Tessa îi sugeră să nu o facă. Făcură un schimb de telefoane și rămaseră până târziu aproape de cartierul lui Gabby. Încercarea ei de a-l privi cu ochi diferiți pe Daniel avea să funcționeze destul de puțin timp, însă suficient. În acea seară, amintindu-și de Michael și de replica lui cu majoratul, o făcu să se ridice și să îl sărute pe Daniel așa cum și-ar fi dorit să o facă cu Michael. Se sperie când bărbatul își strecură mâinile pe spatele ei, oprindu-l când acestea doriră să ajungă în pantaloni. Glumi, chiar dacă era moartă de teamă, și se retrase. Din culcușul dormitorului ei, Cumberbatch nu mai arăta din nou înspăimântător, așa că acceptă invitația lui târrzie de a ieși într-un club din zonă.

— Te bag eu acolo! O liniștise acesta, în momentul în care ea – conștiincioasă – întrebase despre acces. Știa că era interzis, dar voia să dovedească: era adult!

Poate că norocul ei constă în ținuta extravagantă, pentru că atunci când fata îi spuse lui Dylan că iese cu un tip, fără a preciza și locul, Michael o zări; venise și el de la o întâlnire cu o altă femei cu care știa că nu avea să se căsătorească, dar și care i se păruse extrem de plictisitoare. Totodată, Mike era conștient că ieșea în seara aceea, dar n-avea nicio idee că tânăra lui Gabrielle încerca să-i dea peste nas, ieșind exact cu cel despre care o avertizase.

Ajunsă la club, fata încercă să zâmbească – purta o rochie neagră, deasupra coapsei, cu părul frumos coafat și cu tocuri înalte. Mâna lui Daniel poposi pe fundul ei când o îmbrățișă, prezetând-o grupului său. În acesta se afla o singură tipă destul de beată deja, iar în stânga simți că leșină când dădu cu ochii de Luke. Bărbatul ridică paharul spre ea, o salută și îi zâmbi cunoscător. Simțea că se sufocă în atmosfera din club – nici măcar n-avea voie să bea!, însă când se așeză lângă Daniel care o trase provocator spre sine, de rușine începu să golească pahar după pahar. Băutura i se ducea pe gât cu o rapiditate pe care nu o constatase înainte – îi plăcea, chiar!, moment în care Luke se lăsă pe genunchi și zise – mai degrabă urlă, pentru că muzica era dată la maxim:

— Ajunge pentru ea, Daniel!

— Ce zici, prietene? Zâmbi bărbatul. Nu te aud!

— Am zis că ajunge! E minoră!

— Și?

Nemulțumit, Luke se lăsă din nou pe canapea. Bănuiesc că domnul polițist Scott nu era un bărbat rău, dar cu toate astea, o ura pe Gabby pentru că el ținea la Michael ca la propria familie, considerându-și girja răsplata anilor de prietenie, iar ea amenința să îi strice cariera briliantă. Așa că, Luke o privi clătinându-se – îi convenea că ea era acum cu altcineva, unul pe măsura ei pentru că se părea că era atrasă de cei mai în vârstă – lângă Daniel care o sărută în apalauzele grupului.

Luke Scott îl cunoștea pe Cumberbatch din liceu și păstraseră legătura, fiind de-o seamă. Își ascunse privirea și încercă să o scoată chiar el pe Gabby, care însă îl împinse – nici fata nu îl avea la inimă, și rămase pe canapea. Nu crezuse că Daniel era în stare de așa ceva, iar Luke nu luă măsuri decât atunci când văzu că gluma se îngroșa. Da, o ura pe Gabby, dar credea că fata își învățase lecția; așa că, atunci când Daniel se lăsă peste ea, sărutându-i sânii care mai aveau puțin și se prăvăleau din rochie, nu zise ca restul:

— Luați-vă o cameră!

Puse mâna pe telefon și îl sună pe singurul bărbat care putea să o ia pe Gabrielle de acolo. Apelă la Michael.

Eroul nostru se pusese în pat, dorind să înceapă un nou roman. De câteva ore fila camera lui Gabby pentru a vedea când se întorcea, pentru a o cerceta – să vadă dacă era în siguranță, dar nu o reperase. Avea un sentiment ciudat care îi pornea din stomac și îi paraliza inima – era teamă. Mai mută frică i se strecură în suflet când telefonul îi sună. Răspunse, auzindu-l pe Luke:

— Frate, micuța ta vecină e aici cu unu' mai mare ca ea cu treișpe' ani; cam e curva clubului.

Văzu negru în fața ochilor; puse mâna pe chei și demară în trombă până la clubul indicat de partenerul său. Picioarele îi tremurau de nervi când se dădu jos din mașină și intră în clădirea în care ea n-ar fi trebuit să fie, cel puțin nu cu acel Daniel Cumberbatch. Nu fu greu să o găsească; era trasă de artist înspre toalete. Îl enervă pentru că o vedea mai mult drogată decât băută; îl înfuria ideea că voia să o ia ca pe târfă ieftină într-un WC murdar. Pentru câteva clipe de groază, fu sigur că nu își mai putea mișca picioarele și că va lăsa ca să se întâmple. Apoi, fu ghidat de o putere supranaturală, dând la o parte tinerele care se lipeau provocator de el. I se păru că erau kilometrii între el și mâna lui Gabby, dar când îi prinse degetele ude, reci, o strânse atât de tare, încât carnea lor aproape că se contopi. Daniel își întoarse privirea spre el, își dădu ochii peste cap, dar zâmbi.

— Michael, nu? Bine ai venit la petrecere!

Degetul lui arătător îndreptat spre el, zâmbetul fals și modalitatea prin care voia să o tragă pe tânără după el îl sâcâiră. O prinse pe Gabby de braț, o așeză în spatele său și, cu toată puterea, îl pocni pe Daniel direct în față. Tipul se clătină și căzu în fund, cu o bufnitură care alarmă clubul și pe paznicul acestuia.

— Domnule, vă cer să plecați...

— Acum ceri să plecăm, dar când se mozolea cu o minoră pe canapeaua aia infectată nu i-ai mai cerut să plece! Îi puse un deget în piept bodyguard-ului și scrâșni din dinți. Sunt polițist – dacă mâine mă hotărăsc să dau o raită cu amicii mei și să închid clubul din nu-știu-ce-motiv, să nu te sperii că vei rămâne fără loc de muncă!

De dragul ei nu făcu mai mult scandal, pentru că era în stare de foarte mult. O prinse de încheietură și o trase după el. Gabby, însă, nu mai putea să meargă. Aproape că se prăbuși pe asflat, când Michael o prinse.

— Nu te las să cazi! Îi șopti la ureche, așezând-o pe bancheta din spate. O prinse cu centura, încercând să-și dea seama dacă nu era în vreo comă alcolică. Oricât de nervos ar fi fost pe ea pentru că făcuse exact opusul la ceea ce îi ceruse el, nu putea să nu remarce sudoarea de pe frunte, starea letargică și membrele care îi tremurau. Îi trase rochia înapoi pe umeri, atingându-i brațele. Nu părea rănită, dar avea să se ocupe de asta mai târziu. Inițial, voia să o ducă acasă la el, pentru că nu o putea trimite așa la ea. Pe drum, îl sună pe Ravenleigh și îi spuse că Gabby îl chemase, cerându-i să o ia din fața cinematografului și că urma să mănânce ceva împreună. Dacă nu ajunge acasă, să știți că a adormit în camera de oaspeți! râse, chiar dacă era neliniștit. Dylan făcu la fel și închise. Privind în oglinda retrovizoare, Michael o văzu dându-și capul pe spate. Era incredibil de tăcută. E bine acum, Gabby? De ce nu mă asculți tu, copilă? Dacă ai înțelege că eu chiar te... inspiră și lăsă cuvintele să-i părăsească cutia toracică pentru că erau spuse din inimă, iubesc...

Fata era, însă, conștientă de tot ceea ce i se întâmplă. Pe tot parcursul consumului fusese conștientă, înfricoșată, prinzând curaj datorită alcool-ului. Numai că, acesta avu o reacție adversă – nu îi mai permise să fugă. Când Michael o trăsese spre el, fu convinsă că însuși Arhangelul venise să o salvase, pentru că mai avea puțin și izbucnea în lacrimi. Îi era greață din cauza sărutărilor lui Daniel, îi venea să verse și simțea cum un masochist o lovea intermitent în tâmple. Pe limbă avea crescută o barbă, iar ochii refuzau să se deschidă. Nu își putea ține capul drept și mulțumi Cerului când Kavanaugh o luă în brațe. Își așeză capul pe pieptul lui și începu să plângă încet, trăgându-și nasul. De ce naiba nu îl ascultase?

Se rugă să nu dea de domnul Trevor, și nu dădu – a doua zi avea să afle că acesta se dusese la întâlnire cu Cecille. Primul lucru pe care îl făcu Michael când o duse în dormitorul pentru oaspeți fu să o bage în baie. Îi prinse părul și încercă să o sprijine cu propriul trup în timp ce îi spăla chipul.

— La naiba! Ce ți-a dat idiotul ăla? Nici în picioare nu poți să stai!

Imediat, însă, vărsă tot din cauza zdruncinăturilor. Fu transferată la toaletă, acolo unde îi simți respirația în ceafă în timp ce i se golea întreg stomacul.

— Îmi pare rău... șoptea tânăra sfârșită.

— E în regulă... o sărută el pe tâmplă, acolo unde o durea. Nu e vina ta...

— Ba da! Strigă ea.

— Bine! Zâmbi bărbatul pentru că era amuzantă când era nervoasă. Tind să nu te contrazic la beție. Îi clăti gura, ștergându-i ușor buzele cu degetul lui mare și oftând continuă. Hai, acum! Nu cred că ești în stare să te speli...

— Dar vreau! Protestă ea, dând jos rochia. Michael continuă să o privească, intrând în cadă. Se clătină, fiind aproape să se lovească, când el o prinse de șolduri.

— Pe naiba! Poate îți spargi capul! Apoi, privirea îi coborî pe zona sa inghinală. Ce darcu' ți-a scris nenorocitul ăsta aici? Atinse zona colorată, atinse cuvântul, iar ea îi apăsă întreaga mână peste feminitatea sa.

— Las-o așa... Își sprijini fruntea de a lui – în cadă era puțin mai înaltă față de el, și oftă. Rămâi aici...

— Gabby... Inspira deja destul de greu. Ți-ai pierdut mințile? Dacă așa era, și Michael și le pierdea, pentru că suferea de o frenezie incredibilă, dorindu-și chiar să rămână cu ea în cadă.

— ... să te asiguri că nu cad.

Când gura ei coborî peste a lui, cucerindu-i buzele, bărbatul dădu să se tragă, cu ultimul strop de voință.

— Îi simt încă saliva pe gura mea! Se plânse fata, prinzându-l de umeri.

— La naiba! Făcu bărbatul, cuprinzându-i picioarele și urcându-și mâinile încet pe fesele sale. Ar fi putut să fie brutal – nici el nu mai făcuse sex de ceva timp, dar alese să fie foarte blând, să șteargă amintirea lui Cumberbatch din capul tinerei lui Gabrielle. Așa că, o sărută. Îi cuprinse buza inferioară între ale sale, își introduse limba în gura ei, îi pipăi cavitatea bucală cu propriul său mușchi și când dori să finalizeze, sărutul se intensifică, luând-o de la capăt. Fata îl săruta cu tot patosul, sânii ei fiind prea aproape de pielea lui pentru binele amândurora. Polițistul se opri când îi simți copasa umedă și își dădu seama că mâna lui voia să îi cerceteze feminitatea. S-ar fi culcat cu ea, dacă nu s-ar fi smuls din sărut, zicând: Îmi asum riscul de a te lovi grozav la cap, dacă încă vrei baia aia!

Și părăsi camera, lăsând-o să se descurce cu totul: cu apa, cu senzația de excitație, cu amintirea buzelor lui peste ale sale. Rămase pe marginea patului, controlându-și propria excitație, cu capul în mâini. Era o dorință aproape violentă care cerea împlinirea imperativă. I se părea că trupul ei era inerent lui, că nu ar fi putut fi altfel. Își dorea să facă tot ce își dorise și Daniel să facă. Atunci, care era diferența dintre ei?

Michael nu avea cum să-și dea seama că existau mii se diferențe între cei doi, căci, în acel moment, se simțea ca marele lup, unul rău, care finaliza mâncând-o pe Scufiță.

După aproximativ o oră de tânguiri, intră din nou în baie, rugându-se ca ea să nu se fi sinucis din greșeală. Într-adevăr, era încă vie, numai că adormită. Își umpluse cada până la jumătate și se cufundase în ea, părul plutindu-i în jur, prinzând tente și mai intense de negru în apa clară. Adormise. Oftă și se reîntoarse cu o bluză de pijama, largă. Trase dopul de la cadă și o sculă. Pe jumătate prezentă, Michael îi șterse trupul și îi încheie toți nasturii cămășii de pijama. Apoi, o luă pe sus și o așeză în pat, sub pătură. Rămase lângă ea câteva minute, privind-o cum adormise din nou cu gura deschisă.

A doua zi, avea să o doară capul incredibil de puternic. Râse când își aminti de prima lui beție. Urma să fie interesant de urmărit mahmureala ei.

***

Toată noaptea se chinuise într-un coșmar; Daniel Cumberbatch prinzându-i încheietura, pipăindu-i coapsa, sărutând-o. Atingerile lui pe sânii săi o ardeau la fel cum o făcuse tatuajul în prima săptămână. Fusese inconștientă să consume atâta alcool: ar fi putut muri!

Mai apoi, când începu să-și revină în simțiri, își aminti un sărut care nu o dezgustase ca cel pe care i-l oferise artistul de tatuaje. Pielea i se furnică gândindu-se la cum mâna lui Michael i se plimbase pe coapsă. Pe cât de rușine îi fusese, pe atât de mult iubise senzațiile oferite de Kavanaugh în comparație cu Cumberbatch. Cum putuse să creadă că Michael putea fi înlocuit în mintea, sufletul, trupul ei? Ce forță malefică îi dictase ieșirea cu Daniel?

Când începu să se dezmeticească din somn, încercă să își deschidă ochii, dar finaliză acțiunea monologând:

— Sfântă Fecioară, Maică a Domnului! țâșni când, simțind că-i deschisese, vedea tot negru.

— Un moment bun de a te ruga, auzi glasul lui Michael. Fusese ea conștientă de prezența sa în dormitor, dar crezuse că se afla tot în vis.

— Nu îți mai bate joc de mine și cheamă un preot! Sunt pe moarte!

— Zău? Râse. Palma lui îi pipăi fruntea, iar mai apoi îi ridică ceafa, lăsând un lichid scârbos să i se scurgă pe gât. Bea, și nu face nazuri!

— Ia otrava asta! Strâmbă fata din nas. Îmi vine să vomit!

— Iar pentru că de-abia te poți deplasa, am adus un lighean! O construcție din plastic îi fu așezată pe abdomen. Senzația de rău era acolo, dar nu amenința să îi chinuie stomacul.

— Michael... îi prinse mâna, nu văd!

— Asta pentru că nu ți-ai deschis ochii. Hai, fă-o! Îi șopti bărbatul. Soarele nu te va orbi; afară e înnorat.

Cu pleoapele tremurânde, Gabrielle începu să distingă culorile. Simți pe picioarele ei brațele care o prinseseră în urmă cu o seară, iar imediat, o luminiță albă îi fu băgată în ochi.

— Pari mai bine! Zise Michael. Ba chiar cred că nici nu vei vomita!

Fata își închise din nou ochii, deschizându-i pentru a-l vedea pe bărbat susținând-o cu privirea. Se ridică pe pernă – o durea tot trupul, și oftă, exasperată.

— Trebui să-ți mulțumesc...

— Și eu să te bat, dar nu cred că...

— Îți mulțumesc! Grăi brusc. Îți mulțumesc că ai apărut din neant și m-ai salvat de la un viol...

— Nț! Se încruntă bărbatul. Să nu aud!

— Dar ăsta e adevărul! Am vrut să-ți dau peste nas și era să mă aleg cu prima experiență sexuală ca fiind una extremă.

— Hai să nu mai vorbim despre asta, înghiți cu dificultate bărbatul. Îi prinse mâna, mângâind-o cu degetul mare. Dacă n-ai fi fost o epavă, te-aș fi bătut acum, dar nu cred că poți să-mi ții piept. În plus, îi mângâie obrazul, îmi pare și mie rău că am dat în tine, atunci. Jur că nu o voi mai face vreodată!

— Poate că ar fi trebuit să mă lovești mai tare, zâmbi ea. Să nu ies cu Daniel... Stătură un moment și se priviră unul pe altul, în timp ce niciunul nu voia să discute despre cele petrecute în baie. Michael era convins că ea nu își mai amintea, iar Gabby jura că fusese un vis, așa că nimeni nu zise nimic. Pur și simplu zâmbiră, fata mai luând o gură din băutura scârboasă care îi răsese barba de pe limbă. Ce naiba ai pus aici?

— Mai bine să nu afli niciodată! Se ridică el în picioare. Tata a ieșit să ia micul dejun cu doamna Felstead, dar s-au asigurat că îți lasă și ție câte ceva.

— Tata! Sări ea brusc.

— L-am sunat pe domnul Ravenleigh și i-am zis că ai dormit la mine. Multă încredere mai are tatăl tău în...!

— Păi și eu am. Am fost goală și tot virgină sunt, nu?

Nu mai adăugară nimic, ba chiar el ieși, prefăcându-se că nu auzise. Trebuia să îi aducă micul dejun, să o facă să arate prezentabil pentru ca până diseară Dylan să o găsească acasă. Nu voia să îi distrugă încrederea în el.

Singură în dormitor, Gabby se întinse. Probabil că ar fi trebuit să rostească fraza mai tare. Pentru că mirosea oribil, își propuse să facă un încă un duș lung. Avea nevoie de schimburi din propria casă; nu va mai purta vreodată rochia neagră! Va arunca și pantofii, dar și accesoriile ținutei. Când ieși cu un prosop în cap și unul înfășurat în jurul trupului, telefonul de pe noptieră începu să-i sune.

— Da, Tess!

— Ce faci?

— Uite, bine. Nu voia să dea mai multe detalii, de aceea o întrebă. Tu?

— La liceu!

— E sâmbătă, nu? Sau am dormit eu până luni?

— Da, râse fata pe fundal, e sâmbătă! Dar e cursul ăla de actorie la care te-ai înscris și tu și la care nu ai mai venit. Totuși, îți pot lăsa scenariul, dacă vii să mă iei azi de la liceu!

— Ce-i cu bucuria asta, fată?

— El – fiind băiatul de care îi plăcea Tessei – s-a înscris la actorie. Voi veni cu drag sâmbăta la școală de azi înaninte!

— A! Gabby zâmbi. OK, atunci. Nu vreau să zică doamna Oriz că sunt un elev neserios; voi veni după scenariu și sâmbăta viitoare vin la repetiții, ce zici?

— Ne vedem! Poate bem și noi ceva...

— Aș prefera să mănânc, nu să beau! Se înfioră fata.

— Cum vrei! Râse Tessa.

Expiră obosită. Michael trebuia să se ducă la ea acasă, să îi ia niște haine și să dea și ea pe-acasă. Apoi, avea să se bucure de-o plimbare cu prietena sa, la care tot Mike avea să o ducă. În condițiile de față, nu știa dacă să-și mai ia carnetul sau să profite de șoferul personal cu care fusese înzestrată de la opt ani.

Prima mea beție... hmm... m-am îmbătat, la opt ani, de anul nou din cauza unui pahar de șampanie. Apoi, crescând, mi-am dat seama că-mi place alcool-ul, chiar dacă nu pot bea vin pentru că imediat dansez pe masă, însă am o rezistență de fier în fața prea iubitei sticle de țuică, chiar wisky și așa mai departe. 

Totodată, voiam ca prin acest capitol să vă urez tuturor celor care începeți mâine școala un an plin de note mari și realizări. Sper să intrați la liceul care VI SE POTRIVEȘTE, dar la facultatea pe care v-o DORIȚI. 

Vă pup și spuneți-mi cum vi s-a părut acest capitol: vă mai place de Mike știind că o va răni fizic pe Gabby?

3676 de cuvinte