
#16
Va rog, nu sariti pe mine! Am revenit! :3 Sper pentru o perioada mai lunga.. Oricum, multumesc pentru voturi/comentarii si mai ales pentru asteptare! :*
____________________________________________________
M-am intins pe pat, am tras patura peste mine si am oftat adanc.
-Unde esti Jeff...?
Am vrut sa inchid ochii, dar gandul ca Jeff e departe de mine nu ma lasa sa dorm.
Dintr-o data s-a facut liniste in toata casa. Probabil parintii mei au adormit, sau au fost omorati. Ce? Orice e posibil in casa asta.
Am vrut sa ma ridic si sa verific, dar cineva m-a luat de talie si m-a asezat la loc. Nu m-am intors. Nu imi era frica. De cand aceea persoana e langa mine simt o pace interioara. Stiam cine e.
-Jeff... Nu pot sa cred ca ai venit.
-Nu am mai putut sa stau departe de tine.
M-a pupat pe obraz, dar nici acum nu m-am intors. Isi tinea bratul strans in jurul taliei mele.
-De ce nu iti mai e frica de mine?
-Sally mi-a spus tot. Mi-a spus ce simti.
-Si um... Sa inteleg ca vrei sa plec?
Am simtit tristetea in vocea lui, asa ca m-am intors si m-am uitat in ochii lui.
-Nu, vreau sa fac altceva.
-Ce anume?
Atunci mi-am pus bratele in jurul gatului lui Jeff si l-am sarutat. La inceput era surprins, dar dupa ce a realizat ce se intampla a raspuns la sarut. Sirena urla in capul meu ca fac cea mai mare tampenie, dar pentru prima oara s-a intamplat ceva. Nu a mai reusit sa preia controlul. Am scos-o usor din gandul meu, unde acum era doar Jeff.
Deodata m-a luat de talie si ne-a rotit pe amandoi, acum el fiind deasupra mea. Ne sarutam de aproape 3 minute. Poate chiar mai mult. Nu mai aveam aer asa ca m-am indepartat.
-Jeff... Te iubesc...
-Si eu Jess, si eu te iubesc.
M-a atacat din nou cu saruturile lui, dar de aceasta data pe gat. Cu o mana imi tinea bratele deasupra capului meu incat sa nu pot face ceva, iar cu cealalta imi explora corpul.
Stiam unde se va ajunge cu toate astea. Nu stiam daca e bine sau nu, dar ma lasam dusa de val.
-Jess... Spune-mi daca vrei sa ma opresc si voi pleca...
-Continua...
I-am simtit ranjetul pe gatul meu, iar imediat mi-a dat bluza jos.
In noaptea asta nu ma voi mai gandii la altceva in afara de Jeff. Pot sa spun cu mana pe inima ca il iubesc... Ca iubesc un criminal.
Urmatoarea zii.
-Jessica! Masa e gata!
Am deschis incet ochii si m-am uitat in jurul meu. Eram total ametita. Am incercat sa ma dau jos din pat, dar tot ce am reusit sa fac a fost sa cad pe podea. M-am sprijinit de dulap si am incercat sa ma pun pe picioare. Privirea mi s-a dus spre pat, unde am vazut ca patura acoperea pe cineva. Am apucat-o incet si mi-am facut curaj sa vad cine e.
E Jeff... Aproape dezbracat... Ce am facut aseara?!
-Jessica! Mai vii anul asta?!
-Imediat, mama!
Ce sa fac acum?! Daca intra cineva si il vede voi ajunge direct la morga.
M-am imbracat repede cu ceva, am incuiat usa camerei si am fugit jos, unde am dat de mama.
-Doamne-ajuta! Acum veneam dupa tine. Ai patit ceva?
-Eu? Uh, nu, sunt bine. Stai calma.
Stiam ca nu e calma. Trebuia sa ii distrag atentia cu ceva...
-Ai facut clatite! Multumesc mama, esti cea mai tare!
Mda, sper ca a mers. S-a uitat confuza la mine dupa care s-a intors spre masa.
-Jessica... as putea sa te intreb ceva?
-Sigur.
-Ce s-a intamplat aseara? A fost o atmosfera asa... ciudata.
Am inghitit in sec si m-am uitat la ea. Ce puteam sa ii zic?! Nu cred ca vroia sa auda ce am facut aseara cu Jeff. Totusi... atmosfera ciudata?
-Um... nu stiu. Probabil, a fost luna plina? Stii ca totul e cam aiurea cand se intampla.
-Poate...
A pus farfuria in masina de spalat si a parasit camera. Cum a plecat, am fugit sus. Am descuiat usa si l-am vazut pe Jeff in aceeasi pozitie. Trebuie sa il trezesc cumva... fara ca cineva sa ma auda.
-Jeff? Jeff, trezeste-te...
Am inceput sa il misc, sa ii dau cu perna in cap... nimic. Doarme bustean!
Dupa am vazut cutitul lui infipt in noptiera de langa pat. L-am scos, cei drept destul de greu si am deschis fereastra. Am scos mana in care tineam cutitul si ma pregateam sa il arunc. Cand am vrut sa ii dau drumul cineva m-a prins de mana. Stiam eu...
-Sper ca nu vroiai sa faci asta.
-Poate ca vroiam, poate ca nu...
Cand m-am intors spre el a inceput sa ma sarute. L-am indepartat imediat si m-am uitat in ochii lui.
-Trebuie sa pleci... E periculos sa stai aici.
-Periculos pentru mine, sau pentru ei?
A inceput sa rada si i-am pus mana la gura.
-Pe bune, Jeff! Nu vreau sa risc sa te vada cineva! Trebuie sa pleci, acum!
-Doar daca imi promiti ca ne mai vedem.
-O sa ne vedem, promit! Acum, pleaca!
Si-a luat hanoracul pe el si a sarit pe geam. M-am uitat dupa el pana ce a disparut in padure.
Bạn đang đọc truyện trên: Truyen247.Pro