Privisem fascinată în direcția parcului, ochii mei fixați asupra lui, până când Ayden și-a parcat mașina. În acel moment, m-am trezit din transa în care eram captivă. Am coborât din mașină, care acum era parcată în parcarea parcului, dupa ce Ayden scoate din portbagaj o patura, ne-am îndreptat spre imensa poartă de la intrare.

Pacific Park, numele parcului, era scris cu litere mari pe poarta de la intrare, luminat de niste cabluri neon. Colturile gurii mi se arcuiesc intr-un zambet de bucurie odata ce intrăm pe poarta, narile mele sunt învăluite de mirosul dulce al vatei de zahăr și al popcornului proaspăt copt.

O caracatiță din metal ne întâmpinase la intrarea în parc, iar oriunde ne uitam, vedeam tonete cu mâncare, jocuri și băuturi răcoritoare. Gălăgia aparatelor și forfota oamenilor erau însoțite de tipetele speriate ale adolescenților care se aflau în rollercoasterul care se întindea pe o mare parte a parcului și se deplasa cu o viteză nemaipomenită. În mijlocul parcului se afla una dintre principalele atracții ale acestuia, o roată panoramică înaltă, care oferea o priveliște impresionantă asupra oceanului și a plajei.

— Promit că ne dăm în roată după ce se termină filmul, spune Ayden, chicotind și vazandu-mi admirația din privire în timp ce observam roata.

Aprob jucăuș din cap, apoi îl urmez prin mulțime în partea cealaltă a parcului. Înainte de a coborâ scările spre faleză, ne aprovizionăm cu popcorn și sucuri pentru vizionarea filmului. Ajunși pe nisip, căutăm un loc cât mai potrivit pentru a viziona filmul. Întindem patura pe nisip, după ce ne așezăm jos, punem cu grijă snacksurile pe pătură.

— Ce film vom viziona ? spun, privindu-l.

— The Purge, spune acesta, zâmbind slab.

— Nu cred că am mai văzut acest film.

— Îți va plăcea, crede-mă. Este un film de acțiune, dar și horror în același timp. Nu sunt fan al filmelor horror, însă acesta m-a cucerit.

— Este o serie de 5 filme. În seara aceasta le vor difuza pe ultimele două,  au același fir narativ, dar nu au legătură între ele, așa că stai liniștită, mă asigură el.

— Înțeleg.

Zâmbesc slab, aveam încredere în el că nu mă va aduce la un film plictisitor. Nu eram genul de fată înnebunită de seriale sau de filme, fiindcă mai tot timpul adormeam pe parcursul lor. În timp ce pe ecranul mare din fața noastră se derula genericul de final al filmului anterior, priveam în jurul nostru. Plaja era plină de adolescenți care așteptau entuziasmați începerea filmului. Privind în spatele meu, undeva la o pătură distanță.

Privind în spatele meu, undeva la o pătură distanță, zăresc un grup de băieți destul de gălăgioși. Majoritatea persoanelor care se aflau așezate pe patura împrejurul lor erau iritate de zgomotul provocat de aceștia. În colțul din dreapta al paturii se afla el, cu ochii ațintiți asupra mea. Începea să mă enerveze coincidența aceasta de loc.

Unde eram eu, trebuia să apară și el.

Am fost învățată să nu țin ură față de o persoană, însă asta dispărea când nu suportam persoana respectivă.

Mă privea fără pic de emoție pe față, niciun gest sau mimică facială. Șuvitele sale de par se mișcau usor in adierea calda a vântului .Părul de pe mâini mi se zburlise, iar ca trezită dintr-o transă, mă întorc înapoi cu fața spre ecran. Un roi de fluturi gonea în stomacul meu, provocându-mi o stare puternică de agitație și greață.

— Ești okay? Pari cam palidă, mă întreabă Ayden privindu-mă ușor îngrijorat.

— Sunt bine, probabil e de la oboseală.

— Mai durează mult până începe filmul?

— Cam 10 minute, de ce?

— Aș avea nevoie până la baie, încotro ar trebui să o iau?

— Urci scările pe care am venit și mergi în partea stângă, înspre carusel, ar trebui să le vezi.

Aprob din cap, apoi mă ridic de pe patură, luând-o la goană către scări, starea de greață continuând să persiste.

Urc scările mergând către baie. Un sentiment de panică m-a cuprins, iar din instinct, am privit în spatele meu. Nu se afla nimeni, însă sentimentul nu dispăruse. Trec de baie în fugă și ies pe a doua ieșire a parcului, ajungând în spatele unde se aflau tomberoanele de gunoi. Mă ascund lângă intrare, sprijinindu-mă cu spatele de gardul din tablă, așteptând pret de câteva minute. O umbră se apropiase de ieșire, iar când aceasta iese de după colț, sar în fața lui, lovindu-l cu pumnul cât puteam de tare.

— Futu-i!

Aud vocea lui Ryan înjurând, iar în următoarea secundă, mâna lui încerca să oprească sângele care acum curgea șiroaie din nas. Ajungând la buza, sângele începu să picure pe tricoul său.

— Mă urmăreai cumva? încep să mă revolt eu.

— Ai probleme la cap, nu te urmăream.

— Serios? Atunci ce cauți aici?

— Voiam să-mi arunc doza de suc, spune acesta arătându-mi doza din mâna sa.

Brusc, o stare de rușine m-a cuprins. Probabil el nu avea niciun gând cu mine, iar eu luam prea personal totul.

— Crezi că am ajuns să te urmăresc peste tot pe unde ești doar pentru că mai refuzat în club?
— Crede-mă, am lucruri mai bune de făcut decât asta.

Starea de rușine începea să se amplifice, poate că avea dreptate și luasem totul prea personal. Se așează pe una din cutiile de carton, fiind cu spatele lipit de gard. Am mers în fața lui și m-am aplecat ușor spre el. Am scos un șervețel umed din gentuța mea și am început să îi șterg sângele.

Măcar să îmi repar greșeala.

— Lasa capul pe spate, asta va opri sângerarea.

Își lasa capul ușor pe spate, iar eu încep să tamponez locurile pătate cu sânge folosind șervețelele. Observ că îmi privește fiecare mișcare, ochii lui fiind fixați asupra mea.

— Ai noroc că nu ți-am spart nasul, încerc să mai destind atmosfera.

Cu toate acestea, el nu își mută privirea de pe mine. Mă privește în ochi pentru câteva secunde, apoi își îndreaptă atenția spre buzele mele, iar apoi spre gât. Mai exact, spre lănțișorul meu.

Își ridică mâna și, cu două degete, apucă ușor de lănțișor, privindu-l și șoptind:

— Eveline.

La auzul vocii sale șoptite și ușor răgușite, tot corpul mi se înfioară, simțind pulsații electrizante în piept.

Inghit usor in sec privindu-l, intr-o secunda de neatenție eu eram in locul lui, iar el in fata mea. Mainile lui imi mângâiau usor coapsele strangand mai apoi de el într-un mod care imi agita hormoni la maxim.  Ii simteam respiratia foarte aproape de buzele mele.

Una din mainile sale imi paraseste coapsa urcand incet pe abdomen, pe sâni iar apoi pe gât pana la buze. Isi plimba degetul arătător lasciv pe buza mea de jos.

Simteam cum obraji mei prind o frumoasa noanta de rosu. Degetele lui se plimbau usor pe obrazul meu dându-mi o suvita de par dupa ureche.

— Dacă vrei să știi ceva despre mine, este faptul că urăsc să fiu refuzat.

Trag aer în piept, apoi îl expir. Cuvintele lui au fost impulsul perfect pentru ca acest teatru ieftin să înceteze. Il imping apoi ma ridic in picioare.

— Ca orice bărbat alfa de altfel? făceam mișto de el. — Sunt sigură că sunt o grămadă de fete pe aici care ar vrea să se distreze cu tine, dar nu eu. Nu ți-ai găsit persoana potrivită.

— Eu sunt sigur că am găsit jucăria perfectă.

— Te înșeli dacă crezi că sunt asa, spun încruntându-ma.

— Da? Aș zice că te-ai încins doar privindu-mă.

— De ce te porți așa?

— Doar mă joc cu mintea ta, fetelor ca tine le place asta.

— Trebuie să-ți reamintesc că eu nu sunt ca restul.

— Rămâne de văzut asta.

Această conversație îmi spuse că totul era clar acum, faptul că mă urmărise intenționat nu mai putea fi negat. Dacă avea impresia că se poate juca cu mintea mea, se înșela amarnic. Îi dădusem permisiunea să o facă acum, fără a fi conștientă, însă asta nu avea să se mai întâmple.