Trecuseră patru ani , în tot acest timp Natsu și Lucy au avut o relație stabilă și fericită. Ea având 21 de ani în mometul de față și el 22.
Patru ani de relația în ziua de azi înseamă mult pentru majoritatea tinerilor, totuși în ultimul timp nu mai erau ei. Lucy nu mai era o copila neștiutoare acum ,era la facultate și se straduia din greu sa fie cea mai bună.
Îl iubea pe Natsu pentru ea sentimentele sale au crescut în fiecare zi mai ales când el îi oferea toată atenția lui.

Dar în ultimul timp devenise distant de doua săptămâni nu s-au mai întâlnit. Înțelegea că avea mult de munca pentru că tatăl lui îl angajase la firma, dar asta nu era un motiv prea plauzibil pentru ea. Iar și el se schimbase, nu mai era un băiat care să se joace cu focul. Lucrurile în acești patru ani au avansat pentru el, dar nimeni nu știa ca nu era vorba de job. Doar prieteni lui Gray și Cris erau la curent cu tot pentru că nici ei nu erau mai prejos ca el. De la un junior devenise un senior pentru toate lucrurile "nu prea în regulă" care le făcea. În fiecare zi ar fi vrut să-i zică la Lucy adevărul dar îi era frică. Nu voia să o piardă pentru tâmpeniile lui așa ca decise ca minciuna era cea mai bună soluție.
După două săptămâni în care Natsu nu a văzut-o deloc din cauza afacerilor lui,se hotărâse să-i facă o surpriza fiindcă știa ca va fii extrem de supărată pe el.

Pov Natsu

E ora 15:00 la ora asta trebuie să iasă de la facultate. În drum spre facultate m-am oprit să-i iau un buchet de flori ca să o mai îmbunez puțin și după o să improvizez ceva.
Opresc masina în fața facultăți și privesc atent la fiecare elev și profesor. Sincer nu-mi place deloc că sunt atâția masculi aici, chiar deloc.
În raza vizuală o văd și pe ea, părul ei blond iese mereu în evidență și nu ai cum sa nu o vezi, pana la urma e frumoasă. O aștept cu zâmbetul pe buze mai ales că mi-a observat mașina,dar cineva o oprește din a mai merge în direcția mea. Un tip cu parul saten o oprește și îi înmânează un dosar. Ea îi zâmbește, el îi pune mâna pe umar și se aproprie de ea soptindui ceva. Dacă nu pleacă în mometul ăla de lângă ea, jur că azi o să fiu interogat de un polițist de ce l-am batut pe acel tip. Dar nici bine nu apuc să îmi termin gândurile cu ce explicație as da acolo ca se indeparteaza de ea și îi face cu mâna. Oare se descurca și cu o mână, nu ? Ea urca în mașină fără să ma privească în timp ce își caută ceva prin geantă. O privesc foarte atent și nu înțeleg de ce ma ignora așa, adică am făcut lucruri și mai rele cred pe care ea nu le merita deloc, dar mereu mi-am cerut scuze.

Lucy - Nu te mai holba la mine, pornește și du-mă acasă

O spuse sec si tot fără să ma privească, la naiba urăsc asta. Pornesc motorul și o duc spre apartamentul ei cumpărat de acum un an când a început primul an de facultate.

Natsu - Lucy eu...

Lucy - Nu mai vreau scuze, o să vorbim după ce ajungem la mine avem ceva foarte important de discutat.

Natsu - Da Lucy

Cedez ușor pentru că știu că e vina mea și dacă as începe să țin de teoriile mele clar am începe un război mondial în mașină.
După 15 minute în care am ajuns la apartamentul ei voiam să-i dau florile, dar chiar nu era momentul așa ca le-am lăsat în mașină. O iubesc pe Lucy, nu as minți cu asta niciodată, dar de la un timp totul e complicat sau poate eu am făcut să fie așa.

M-am așezat pe canapeua ei și ea pe un fotoliu din drepta mea. Mă uit în jur și nimic nu s-a schimbat, defapt doar un singur lucru nu e la locul lui.

Natsu - Unde e scrumiera ?

Lucy - Am aruncat-o.

Natsu - De ce ?

Lucy - Pentru că nu mai fumez.

Natsu - Bravo tie, ăsta da progres

Lucy se ridica în picioare și ajunse în fața mea, mă privea trist si fără pic de încredere .

Natsu - Lucy...

Lucy - Zilele astea au fost extrem de ciudate știi și m-am gândit la multe lucruri

Natsu- Și care sunt alea ?

Lucy - Păi unul dintre ele suntem noi

Natsu - Stiu că am greșit din nou ,știu asta ,dar știi și tu..

Lucy- Ce să știu ! Sa te iert ? Dragneel vreau ca tu să îmi răspunzi la o întrebare

Natsu - Să o aud ,îți voi da un raspuns sincer

Sper că va placut 💋