Chào các bạn! Vì nhiều lý do từ nay Truyen2U chính thức đổi tên là Truyen247.Pro. Mong các bạn tiếp tục ủng hộ truy cập tên miền mới này nhé! Mãi yêu... ♥

NT: Ziua 1 - Evanghelia după Matei


NOUL TESTAMENT
*
EVANGHELIA DUPĂ MATEI

Matei 1:

[1]Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
[2]Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda și fraţii lui;
[3]Iuda a născut pe Fares și Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram;
[4]Aram a născut pe Aminadab; Aminadab a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon;
[5]Salmon a născut pe Boaz, din Rahav; Boaz a născut pe Obed, din Rut; Obed a născut pe Iese;
[6]Iese a născut pe împăratul David. Împăratul David a născut pe Solomon, din văduva lui Urie;
[7]Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa;
[8]Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia;
[9]Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Ezechia;
[10]Ezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia;
[11]Iosia a născut pe Iehonia și fraţii lui, pe vremea strămutării în Babilon.
[12]După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel;
[13]Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor;
[14]Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud;
[15]Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov;
[16]Iacov a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S-a născut Isus, care Se cheamă Hristos.
[17]Deci, de la Avraam până la David, sunt paisprezece neamuri de toate; de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece neamuri; și de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri.
[18]Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; și, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt.
[19]Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit și nu voia s-o facă de rușine înaintea lumii, de aceea și-a pus de gând s-o lase pe ascuns.
[20]Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului și i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt.
[21]Ea va naște un Fiu și-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale."
[22]Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice:
[23]„Iată, fecioara va fi însărcinată, va naște un fiu și-I vor pune numele Emanuel", care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi".
[24]Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; și a luat la el pe nevastă-sa.
[25]Dar n-a cunoscut-o până ce ea a născut un fiu. Și el i-a pus numele Isus.

Matei 2:

[1]După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit niște magi din Răsărit la Ierusalim
[2]și au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit și am venit să ne închinăm Lui."
[3]Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult și tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el.
[4]A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă și pe cărturarii norodului și a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul.
[5]„În Betleemul din Iudeea", i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin prorocul:
[6]'Și tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu ești nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.'"
[7]Atunci, Irod a chemat în ascuns pe magi și a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua.
[8]Apoi i-a trimis la Betleem și le-a zis: „Duceţi-vă de cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc și, când Îl veţi găsi, daţi-mi și mie de știre, ca să vin și eu să mă închin Lui."
[9]După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Și iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit și s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul.
[10]Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie.
[11]Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă.
[12]În urmă, au fost înștiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod și s-au întors în ţara lor pe un alt drum.
[13]După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui, fugi în Egipt și rămâi acolo până îţi voi spune eu, căci Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare."
[14]Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama lui, noaptea, și a plecat în Egipt.
[15]Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin prorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt."
[16]Atunci, Irod, când a văzut că fusese înșelat de magi, s-a mâniat foarte tare și a trimis să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem și în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase întocmai de la magi.
[17]Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice:
[18]„Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere și bocet mult: Rahela își jelea copiii și nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau."
[19]După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt,
[20]și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și du-te în ţara lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viaţa Pruncului."
[21]Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama Lui și a venit în ţara lui Israel.
[22]Dar, când a auzit că în Iudeea împărăţește Arhelau, în locul tatălui său Irod, s-a temut să se ducă acolo; și, fiind înștiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în părţile Galileii.
[23]A venit acolo și a locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin proroci: că El va fi chemat Nazarinean.

Matei 3:

[1]În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul și propovăduia în pustia Iudeii.
[2]El zicea: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape."
[3]Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: 'Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.'"
[4]Ioan purta o haină de păr de cămilă și la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.
[5]Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudeea și din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el;
[6]și, mărturisindu-și păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
[7]Dar când a văzut pe mulţi din farisei și din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
[8]Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.
[9]Și să nu credeţi că puteţi zice în voi înșivă: 'Avem ca tată pe Avraam!' Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
[10]Iată că securea a și fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc.
[11]Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc.
[12]Acela Își are lopata în mână, Își va curăţi cu desăvârșire aria și Își va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge."
[13]Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.
[14]Dar Ioan căuta să-l oprească. „Eu", zicea el, „am trebuinţă să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?"
[15]Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit." Atunci, Ioan L-a lăsat.
[16]De îndată ce a fost botezat, Isus a ieșit din apă. Și, în clipa aceea, cerurile s-au deschis și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel și venind peste El.
[17]Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea."

Matei 4:

[1]Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.
[2]Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit.
[3]Ispititorul s-a apropiat de El și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini."
[4]Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: 'Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.'"
[5]Atunci, diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streașina Templului
[6]și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: 'El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.'"
[7]„De asemenea, este scris", a zis Isus: „Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău."
[8]Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii și strălucirea lor și I-a zis:
[9]„Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ și Te vei închina mie."
[10]„Pleacă, Satano", i-a răspuns Isus. „Căci este scris: 'Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.'"
[11]Atunci, diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri și au început să-I slujească.

[12]Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea.
[13]A părăsit Nazaretul și a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon și Neftali,
[14]ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
[15]„Ţara lui Zabulon și ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor,
[16]Norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; și peste cei ce zăceau în ţinutul și în umbra morţii, a răsărit lumina."
[17]De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape."

[18]Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.
[19]El le-a zis: „Veniţi după Mine și vă voi face pescari de oameni."
[20]Îndată, ei au lăsat mrejele și au mers după El.
[21]De acolo a mers mai departe și a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, și își cârpeau mrejele. El i-a chemat.
[22]Și îndată, ei au lăsat corabia și pe tatăl lor și au mers după El.

[23]Isus străbătea toată Galileea, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei și tămăduind orice boală și orice neputinţă care erau în norod.
[24]I s-a dus vestea în toată Siria; și aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici și pe cei slăbănogi, și El îi vindeca.
[25]După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.

Matei 5:

Fericirile

[1]Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte și, după ce a șezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.
[2]Apoi a început să vorbească și să-i înveţe astfel:
[3]„Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
[4]Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi!
[5]Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul!
[6]Ferice de cei flămânzi și însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
[7]Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
[8]Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
[9]Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
[10]Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
[11]Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră!
[12]Bucuraţi-vă și veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
[13]Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni.
[14]Voi sunteţi lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.
[15]Și oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă.
[16]Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

[17]Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.
[18]Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu vor trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.
[19]Așa că oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci și va învăţa pe oameni așa va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi și va învăţa pe alţii să le păzească va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.
[20]Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
[21]Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: 'Să nu ucizi ; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii.'
[22]Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; și oricine va zice fratelui său: 'Prostule!' va cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: 'Nebunule!' va cădea sub pedeapsa focului gheenei.

[23]Așa că, dacă îţi aduci darul la altar și acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
[24]lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.
[25]Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniţă.
[26]Adevărat îţi spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.
[27]Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: 'Să nu preacurvești.'
[28]Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui.
[29]Dacă, deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
[30]Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o și leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
[31]S-a zis iarăși: 'Oricine își va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire.'
[32]Dar Eu vă spun că oricine își va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; și cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește.
[33]Aţi mai auzit iarăși că s-a zis celor din vechime: 'Să nu juri strâmb; ci să împlinești faţă de Domnul jurămintele tale.'
[34]Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;
[35]nici pe pământ, pentru că este așternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.
[36]Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.
[37]Felul vostru de vorbire să fie: 'Da, da; nu, nu'; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.
[38]Aţi auzit că s-a zis: 'Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.'
[39]Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt.
[40]Oricui vrea să se judece cu tine și să-ţi ia haina, lasă-i și cămașa.
[41]Dacă te silește cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.
[42]Celui ce-ţi cere, dă-i; și nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.
[43]Aţi auzit că s-a zis: 'Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău.'
[44]Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmașii voștri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc și rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc,
[45]ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepţi și peste cei nedrepţi.
[46]Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptaţi? Nu fac așa și vameșii?
[47]Și dacă îmbrăţișaţi cu dragoste numai pe fraţii voștri, ce lucru neobișnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel?
[48]Voi fiţi dar desăvârșiţi, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.

Matei 6:

[1]Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru, care este în ceruri.
[2]Tu, dar, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi și în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata.
[3]Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta,
[4]pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
[5]Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi și la colţurile uliţelor, pentru ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata.
[6]Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi ușa și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
[7]Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleași vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.
[8]Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru știe de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi.
[9]Iată dar cum trebuie să vă rugaţi:

'Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;
[10]vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ.
[11]Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi
[12]și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiţilor noștri
[13]și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia și puterea și slava în veci. Amin!'

[14]Dacă iertaţi oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greșelile voastre.
[15]Dar, dacă nu iertaţi oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre.

[16]Când postiţi, să nu vă luaţi o înfăţișare posomorâtă, ca făţarnicii, care își sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata.
[17]Ci tu, când postești, unge-ţi capul și spală-ţi faţa,
[18]ca să te arăţi că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

[19]Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoţii;
[20]ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.
[21]Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

[22]Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;
[23]dar, dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!
[24]Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul și va nesocoti pe celălalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.

[25]De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea?
[26]Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare, și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?
[27]Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
[28]Și de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
[29]totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
[30]Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioșilor?
[31]Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: 'Ce vom mânca?' sau: 'Ce vom bea?' sau: 'Cu ce ne vom îmbrăca?'
[32]Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveţi trebuinţă de ele.
[33]Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
[34]Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.

Bạn đang đọc truyện trên: Truyen247.Pro