9. Moralitate
Cu piciorul pe trei perne și o compresă cu gheață proaspătă peste glezna ușor umflată, Summer privea tavanul furioasă. Îi pusese piedică pentru că nu o dorise acolo. Și când avusese impresia că Thaddeus se schimba. Săruturile lui se schimbau, în orice caz. Deveneau mai tandre, mai umane... Dar nu și caracterul acestui individ. Pufni și își mișcă degetele de la picior. Doctorul Leigh aruncase o privire și îi spusese că mâine avea să fie ca nouă în timp ce Melody îi ținuse o predică despre cum nu ar fi trebuit să coboare în seara aceea. Singura persoană care nu ar fi trebuit să coboare în seara aceea era prefăcutul duce de Shrewsbury, nu ea.
Probabil că acum, la parter, în muzica orchestrei, comesenii încă participau la cină. Îi fusese trimisă o tavă și ei, dar nu i se păruse la fel să mănânce alături de ceilalți. Alături de Thaddeus... Cine știe ce făcea acum ducele. Poate că îi făcea ochi dulci fostei lui iubiri, poate flirta cu verișoara lui Beresford, poate că... Mârâi, dorindu-și să arunce cu măsuța din colț în ușă. Dar nu putea. Glezna chiar o durea.
— Nu credeam că te doare așa de tare, se auzi atunci glasul trădătorului închizând ușa dormitorului ei în urma sa. Summer își miji ochii și privi spre costumația lui. Purta încă hainele elegante de la cină, dar reunțase la vestă pentru cămașa albă. Summer își strânse buzele, încercând să nu își treacă ochii peste smocul pufos de păr care se întrezărea pe pieptul lui din cauza nasturilor descheiați. Probabil că apa rece îi făcuse rău la minte, pentru că în ciuda dansului ciudat în care o condusese în seara aceasta și a celor pe care i le făcuse, Summer avea impresia că stomacul i se răzvrătea și că membrele îi fremătau. Ea fremăta, ardea și se topea. La gleznă mă refeream, oftă el și se apropie și mai mult, fiind întâmpinat de Phantom. Câinele se apropie, mirosindu-i cizmele și dând vesel din codiță, făcând-o pe Summer să îl privească neîncrezătoare. Halal protecție avea alături de mica bestie. Spre mrarerea ei, ducele se aplecă și prinse în mâna care nu era ocupată – observă că în cealaltă ținea o carte – potaia. Dacă ar ști el că Marte l-ar fi făcut pe el și pe frații lui una cu lespezile din Londra....
Femeia se încruntă și mai mult.
— Ți-ai numit calul după zeul războiului?, îl întrebă.
— Cred că i se potrivește. Thaddeus îl lăsă pe Phantom jos și se apropie de scaunul pe care mai devreme stătuse Pru, prea aproape de patul ei. Este o bestie cu patru picioare care ar fi capabilă să mănânce un om dacă aș înfometa-o. Așa sunt toți caii crescuți în grajdurile din Shrewsbury.
— Ca stăpânul lor, nu se putu abține Summer să spună.
— Întocmai, rânji Thaddeus și își întinse picioarele, genunchii lui atingând salteau patului ei.
Și o privi, iar Summer putu înțelege ce vedea și de ce ochii i se schimbau. În cămașa ei de noapte străvezie, sfârcurile rozalii și pielea palidă începeau să prindă viață, înfiorându-se. Nu avea obiceiul de a dormi cu lenjerie de corp pe ea, așa că dacă privea mai jos avea să vadă triunghiul blond dintre picioarele ei. Din cauza piciorului, cămașa îi fusese ridicată până la genunchi, ceea ce nu era o priveliște cu care ducele să nu fie obijnuit. O văzuse goală de două ori deja. Îndreptându-și și mai tare spatele și neacoperindu-se ca o fecioară idioată, Summer se bucură că avea acest efect asupra ducelui. Oricât ar fi urât-o și ignorat-o, corpul lui reacționa la vederea corpului ei.
— Pentru ce ai venit, Thaddeus?, îl întrebă, uimită de modul în care vocea i se transforma sub impulsul tremurului din stomac. Voiai să vezi cu ochii tăi că m-ai ologit? Ești cumva și doctor?
Ochii albaștri ai roșcatului sclipiră urmărind linia trunchiului ei până la piciorul suit pe pernele umezite din cauza gheții.
— Este prima regulă pentru a fi un desfrânat care răpește fecioare, nu știai?, glumi bărbatul pe seama conversației lor anterioare. Și nu te victimiza, Summer. Mâine vei fi ca nouă, la timp pentru ca Marte să te mănânce.
Ochii femeii scăpărară violent.
— Ai făcut-o dinadins!
— Trebuia să o facă cineva, oftă bărbatul. Toate privirile se opriseră asupra noastră și..., glasul lui se opri, parcă speriat de emoțiile adunate în gât. Nu ți-ai făcut oficial debutul. Aș reuși doar să îți distrug reputația.
— Nu te-aș lăsa să îmi distrugi reputația, îi zise ea ușor.
— De parcă e după tine, râse bărbatul. Sunt acum în camera ta. Dacă intră cineva peste noi, vei fi compromisă fără ca măcar să te fi atins. Asta vrei? O întâlnire în zori între mine și Bryght? O căsătorie forțată? O viață de exil?
— Te-ai căsători cu mine dacă mi-ai distruge reputația?, se trezi Summer că întrebă cu glasul ușor nesigur.
— Acesta ar fi singurul mod în care m-aș căsători cu tine, îi răspunse el la întrebare, făcând-o să își muște până la sânge buzele. Nu sunt eroul din povestea ta, Summer. Te consider nepotrivită pentru a-mi fi ducesă.
Asta puse capac, tocmai pentru că vorbele lui o atingeau în interiorul său mai mult decât voia să recunoască. Nu crezuse vreodată că îi va păsa, dar o făcea. Și o durea că o vedea astfel. Nu că ea și-ar fi dorit să fie ducesa lui vreodată. Bineînțeles că nu dorea asta.
— Ce cauți aici?, îl întrebă din nou. Dacă ai venit să te îngrijești de starea mea, te asigur că nu îmi vor amputa piciorul. Dacă ai venit doar pentru a mă jigni, sunt fericită să îți spun că nu mă interesează un mariaj cu un bărbat ca tine. Prefer exilul.
Chipul lui o privi impasibil când întrebă:
— Chiar așa? Summer aprobă și urmări cum degetele lui se așază pe teancul de cărți de lângă ea. Am venit pentru a găsi material de șantajat, îi spuse, trezind în corpul ei un fior.
— Șantaj?, se încruntă Summer. Nu ai cu ce să mă șantajezi!
— Sigur că am, rânji el și prinse între degete o carte pe care Summer o avea așezată peste celelalte. Inima fetei se opri o clipă când ochii lui cercetară titlul. Nu își dorea aprobarea lui în ce privea lectura, dar cumva în sinea sa își dorea să o aibă. Pamela (1), citi el cu voce tare. Mi se pare o carte destul de cuminte pentru tine. Ridică din sprâncene și deschise cartea, răsfoind-o ușor. Știi cum se termină?
— Nu am apucat să citesc mare lucru din ea, mărturisi Summer ușor consternată de amosfera aproape umană care se crease în camera ei. Știi, Pamela Andrews seamănă destul de bine cu tine. Când ducele își ridică ironic o sprânceană, Summer se întoarse într-o parte și își așeză mâna sub cap, jucându-se distrasă cu fundița cămășii de noapte. E atât de speriată de avansurile domnului B, atât de inocentă... Este ca și cum îi e frică de intimitate.
— Și crezi că mie îmi este frică de intimitate?
— E posibil. Ridică din umeri, ceea ce îl făcu pe Thaddeus să tresară, pentru că avea o priveliște impresionantă a sânului ei rotund. Te deranjează faptul că mie nu îmi este?, îl întrebă curioasă. Pentru că nu îmi este. Știu exact la ce să mă aștept și știu că alături de bărbatul potrivit pot să mă bucur de intimitate la fel de mult ca orice alt individ.
Lăsând cartea jos și cuprinzând pe rând alte câteva romane, îi permise să îl privească. Thaddeus ar fi putut fi acel bărbat potrivit dacă nu ar fi fost complet nepotrivit pentru viața de soț al ei. În orice caz, ducele își exprimase dorința de a nu se căsători niciodată cu o femeie ca ea.
— Știi, Summer, orice soț ar fi fericit să afle asta, că nu ești o frigidă, că poți răspunde cu pasiune în patul conjugal. Un frate, în schimb, ar fi scandalizat, pentru că asta înseamnă că sora lui este de necontrolat și că se poate arunca în brațele primului sosit. Ar fi păcat ca Rothgar să afle aceste aspecte.
— M-ai pârî?, îl întrebă cu obrajii aprinși, având impresia că avea să se repeadă la el și să îl strângă de gât.
— Consideră asta ca făcând parte din șantajul meu, îi răspunse el după ce ridică un volum la fel de scandalos ca celelalte. În schimb, nu vreau să mai intri vreodată în camera mea și, sub nicio formă, să mă ispitești cum ai făcut-o în seara asta. Cu un oftat, Thaddeus se lăsă în scaun și prinse între degete cartea pe care el o adusese în seara aceea. Și acum... Am găsit lucrarea aceasta în biblioteca de la etaj. Moștenirea unui tată pentru fiica lui (2), citi atent literele și observă că Summer pălise. Să înțeleg că este și preferata ta? Oferă sfaturi interesante depsre conduită, prietenie, dragoste și căsătorie.
— Nu sunt interesată de cărțile care țin morală, îi răspunse Summer. În plus, Thaddeus, tocmai ai recunoscut că te ispitesc. Cum anume te ispitesc dacă pur și simplu sunt eu? Nu crezi că problema e la tine?
Ochii ducelui străluciră.
— Nu sunt Pamela ta, Summer. Te comporți ca o libertină în preajma mea ceea ce mă face să uit că am misiunea de a te ține în siguranță.
Mândră de reușita ei deloc insignifiantă, Summer rânji:
— Să înțeleg că ți se întâmplă des să uiți de datoriile tale, milord? Sau s-a întâmplat doar cu mine? Ai putea fi ispitit atât de ușor de oricine?
Summer nu se așteptase ca Thaddeus să se aplece, respirația lui ajungând să îi gâdile ușor obrazul. Înghiți în sec și îl privi, conștientă de tensiunea dintre ei.
— Da, îi răspunse. Nu e nimic special la tine, Summer Cardinham.
Mâna fetei îi prinse haina când dădu să se îndepărteze.
— Eu cred că este, Thaddeus. Deci și Ophelia te-a ispitit în seara asta? De aceea ai plecat de la cină și te-ai refugiat în dormitorul unei oloage?
Thaddeus îi prinse încheietura, atent să nu îi lase vânătăi. Nu era nimic blând la el, trezind în interiorul ei o dorință periculoasă.
— Nu mă culc cu femei căsătorite. Nu o voi face niciodată. Cel puțin nu când moștenitoarele inocente mi se oferă astfel. Gura lui se apropie periculos de mult de a sa. Am iubit-o pe Ophelia ca un băiat care voia să fie eroul unei fete. Deși fratele tău mă obligă să-ți fiu erou, Summer, nu vreau să fiu eroul tău.
— Nu am nevoie de eroi în viața mea..., mărturisi femeia. Mă vei săruta, Thaddeus?, îl întrebă ușor. Și te vei preface că nu a existat, de fapt, un sărut? Din nou?
— Probabil. Mâna lui se ridică, atingând discret umărul și trăgând de fundiță, lărgind cămașa până ce un sân ieși mândru din țesătură. De ce citești astfel de lucrări siropoase, erotice, interzise? Este pentru că simți nevoia de asta? Degetele lui îi atinseră pielea până ajunseră la sân, unde prinse deligat sfârcul între degete, făcând-o să inspire șocată aproape de obrazul lui. Degetul lui se jucă cu sfârcul până ce se întări, atingând și trăgând, făcând-o să își muște inevitabil buzele pentru a-și amuți geamătul. Rămâi indiferentă când le citești sau te topești? Ochii lui se ridicară în timp ce mâna bărbatului se trase, coborând acum pe șold, pe picior, ridicând poalele cămășii de noapte. Aceeași mână îi cuprinse coapsa, trezind furnicături pe pielea ei, în miezul ei. Te topești aici, Summer?
Fata icni în clipa în care degetele lui îi atinseră ușor triunghiul dintre picioare. Ochii i se închiseră și își lăsă capul pe spate, expunându-și gâtul și sânul respirației lui îndrăznețe. Degetele lui coborâră mai jos, gemând când descoperiră umezeala trupului său. Cu mișcări circulare aduse umezeala peste bobocul dintre pliurile ei care cerea atenție, umflat, pulsând și zvârcolindu-se.
— Spune-mi să mă opresc!, îi ceru. Am venit doar pentru a citi din Gregory, pentru a-ți oferi o pedeapsă.
— Dacă asta e pedeapsa, gemu Summer și își depărtă mai mult picioarele, sper să primesc câte puțin în fiecare zi.
Amândoi amuțiră auzindu-i cuvintele, iar apoi Thaddeus mârâi în urechea ei și îi cuprinse gura sub sărutul lui. Fata, deși amețită, își deschise gura sub a lui și își împleti limba cu a sa în timp ce degetele lui Thaddeus continuară să se miște între pliurile sale. Un genunchi de-al lui poposi lângă șoldul ei și îl simți profilându-se deasupra ei ca diavolul care era. Dar lui Summer nu îi fusese niciodată frică de Thaddeus. Ca Phantom, ducele lătra și nu mușca. Își ridică brațele și îl trase mai aproape, conștientă de senzațiile care se acumulau în corpul ei. Își pierdea complet capul când îi inspira mirosul, când îi auzea geamătul, când îl simțea apăsând pe clitorisul ei, frecând labiile, revenind la acesta.
Pe coapsa ei îl simți crescând, dublându-și volumul, excitat și dornic să-și unească trupul cu al ei. Și ea își dorea asta, chiar dacă Thaddeus era inamicul. Buzele lui erau cele mai dulci, limba lui cea mai satisfăcătoare. Aproape că lăcrimă când realiză că avea să se piardă în îmbrățișarea lui așa cum nu i se mai întâmplase niciodată, chiar și în momentele de solitudine, de explorare.
— Te atingi vreodată singură?, îi auzi glasul când buzele lui se depărtară de ale sale.
— Poftim?, îl întrebă, cu respirația din ce în ce mai precipitată, simțind sfârșitul cum se apropie. Să mă ating?
— Aici, îi șopti, iar degetul lui apăsă pe feminitatea ei. Până ce simți că plutești...
Fața îi ardea acum conștientă de faptul că întrebarea era dacă se masturba. Ascunzându-și nasul în gâtul lui, inhalându-i mirosul, dădu afirmativ din cap, incapabilă să vorbească. Se întâmplase de trei ori, atingând de fiecare dată o culme imposibil de delicioasă. Curiozitatea o biruise, iar trupul ei fremătase după mai mult.
— Perfect!, îl auzi șoptindu-i.
Brusc, trupul lui se dădu la o parte, degetele i se retraseră, lăsând-o într-o frustrare pulsândă. Deși era răvășit, iar pantalonii îl strângeau vizibil, ducele se mișcă rapid, îndepărtându-se de patul ei și ferindu-și privirea.
— Te las să termini singură, atunci. O seară plăcută, lady Summer!
Și fără niciun alt cuvânt se împletici spre ușă ca și cum în pat se afla un trup ce trebuia exorcizat, iar el nu era pregătit pentru asta, lăsând-o cu picioarele desfăcute și năucită. Summer privi mult timp ușa închisă, neînțelegând ce se întâmplase.
Trupul îi fremăta prea tare, corpul îi pulsa. Strigă frustrată. Dacă ar fi fost acum în fața ei l-ar fi strâns de gât. Își simțea capul greu, iar tot trupul îi plutea încă. Trebuia să cunoască eliberarea. Altfel nu ar mai fi reușit să doarmă în seara aceasta, iar mintea ei ar fi zburat nepermis de mult la ducele fugar. Ridicându-și cămașa, își lăsă degetele să cotrobăie prin zonele în care mâna lui Thaddeus umblase. Își închise ochii și își cuprinse un sân, jucându-se cu sfârcul așa cum făcuse înainte ducele. În fața ochilor îi apăru imaginea acelui bărbat ciudat. Sărutu lui mimase actul sexual, mâna lui mai mare îi cuprinsese trunchiul, o ațâțase. Nu avu nevoie decât de trei mișcări puternice pentru a atinge apogeul cu un geamăt care o ameți.
Închizându-și picioarele și întorcându-se într-o parte, realiză că mâinile îi tremurau. De ce fugise Thaddeus ca și cum îl fugărea un cerber? Ce anume îl dezgusta atât de tare la ea încât o umilise astfel, lăsând-o complet nesatisfăcută? Pentru prima dată în viață, cu obrajii arzându-i, Summer se întrebă dacă nu cumva îndrăzneala ei îl speriase pe singurul bărbat căruia îi permisese să o atingă. Singurul cu care credea că nu avea să existe inhibiții vreodată.
Singurul care nu o dorea.
***
Ieșind din camera lui Summer, Thaddeus străbătuse coridoarele până ajunsese în dormitorul lui, închisese ușa și realizase că tremura din toate încheieturile.
Își pierduse capul din cauza îndrăznelii ei. Își închise ochii și depărtă ușor cele două degete care o atinseseră, conștient de umezeala care începuse să se răcească pe acestea. Îi simțea mirosul, iar bestia din pantalonii lui dorea să plesnească. Ar fi deflorat-o în patul ei, în cinci minute, fără să țină cont de faptul că nu avea să se căsătorească vreodată cu ea. Era nebun dacă își închipuia că o femeie ca Summer ar fi putut să se supună ordinelor lui și regulilor impuse duceselor de Shrewsbury atât de mult timp. Tăcute, rezervate, gazde impecabile, respectuoase, mereu oferind un moștenitor eligibil, ducesele de Shrewsbury aveau, de regulă, o viață nefericită. Mama lui mai mult ca oricând.
Strânse din dinți și își desfăcu pantalonii. Bărbăția lui se eliberă mândră. Summer nu era timidă, dar se îndoia că avea cunoștințele necesare pentru a nu se speria de lungimea și de grosimea lui. Ar fi rănit-o, ar fi sfâșiat-o și și-ar fi găsit plăcerea în interiorule ei catifelat. De aceea nici nu își lăsase degetele în trupul ei; această parte din el ar fi devenit geloasă. Cine știe ce i-ar fi făcut înaintea acestei gelozii.
Duse degetele care purtau excitarea ei la nas și inspiră mirosul, simțind că se mărește imposibil de mult. Îl durea și striga după eliberare. Capul devenise movaliu, pulsând în semn de eliberare. Gustă excitarea ei, creând furnicături în copse și în fese. Și-o doea îngrozitor de tare. Își lăsă palma umezită pe propriul organ și trase, mișcându-și mâna așa cum trupul ei mic s-ar fi mișcat sub el. Strânse mai puternic, realizând că deschiderea corpului ei ar fi trebuit să fie și mai strâmtă. Din câteva mișcări repezi trupul i se contorsionă, eliberând un geamăt profund. Luă câteva gur de aer și renunță definitiv la pantaloni. Se trânti pe pat, cu fața în sus.
Și acum îi simțea căldura pe piele, gura dornică, dulce, cu buze pline, limba ascuțită. Ea se atingea, obișnuia să o facă. Orice soț întreg la minte ar fi înnebunit de îngrijorare, dar nu și Thaddeus. Ar fi putut-o privi ore întregă făcând asta și ar fi fost mulțumit. Oricui avea să-i revină Summer Cardinham, avea să fie un deliciu în pat și un capriciu în afara lui. Ar fi făcut orice bărbat să renunțe la amantă. I-ar fi dat viață și i-ar fi luat-o după bunul plac.
Se ridică în fund și privi teancul de hârtii de pe birou. Fusese însărcinat să o protejeze de bărbații cu care avea o conexiune pe linie paternă. Și asta avea să facă. Dacă Summer nu putea fi a lui, nu avea sub nicio formă să o lase să cadă pradă unor indivizi ca ei. Mormăi nemulțumit și trase carnetul îmbrăcat în piele. Și pentru a ști cine erau ei trebuia să dezlege nenorocitul de cod.
(1) Pamela; or, Virtue Rewarded scrisă de Samuel Richardson și apărută în 1740.
(2) A Father's Legacy to His Daughter scrisă de John Gregory și apărută în 1774.
Bạn đang đọc truyện trên: Truyen247.Pro