ｄｏｕａｚｅｃｉ
ｓｉ
ｃｉｎｃｉ

Mara nu își mută privirea de pe geam câteva momente bune în încercarea de a-și opri lacrimile ce anunțau să îi cadă. Când se întoarse cu privirea spre Ariana avea ochii umezi și obrajii îmbujorați.

ー Mă aflam la una dintre ultimele mele petreceri din liceu când s-a întâmplat. Era băut și drogat, total pe lângă realitate în orice caz, când am dat de el. Am vrut să îi zic că merg să-mi caut verișorul când m-a tras peste el zicând ceva de un înger și să nu-l părăsesc iar. Mi-am dat seama că, evident, nu era vorba de mine ci de fata despre care vorbea Evonne. Cea care i-a câștigat inima și a blocat pe oricine altcineva să mai intre. Nici nu am realizat când m-a tras peste el de tot și m-a sărutat! Sau că Evonne văzuse totul... O lacrimă începu să i se prelingă pe obraz.

ー Mara...

Fata clatină din cap în semn de nu. Încă nu terminase.

ー Nu i-am răspuns la sărut și m-am ridicat imediat trăgându-l după mine și sprijinindu-l cât puteam până am dat de verișorul meu căruia i l-am lăsat în grijă. Nu m-am agitat prea tare pe moment. Știam că era intoxicat și într-o realitate proprie din cauza a ceea ce consumase și la cum arătam pe atunci trebuia să fiu recunoscătoare că cineva se uita măcar la mine, zâmbi trist. Nu e de mirare că nu mă mai recunoaște măcar. Dar Evonne nu văzuse decât prima parte. Și după restul știi și tu.

Arianna o privi cu tristețe pe fata care deși încerca să ajute nu primise decât palme înapoi. Nu era corect! Ce fel de prietenie era aia dacă nici măcar nu o ascultase...

ー Ei bine, un lucru pot garanta: Nu sunt Evonne. Și mă bucur că mi-ai putut spune adevărul și povestea completă! Stai liniștită, nu o să o mai las să se ia de tine. Promit!

ー Mulțumesc, Ari, zâmbi ușurată. Era ca și cum în sfârșit își luase o piatră de pe inimă.

Precum un fulger negru, mașina lui Xander le depăși chiar înainte de a se apropia de intrarea în oraș.

ー Oh, la dracu' cu tine Xander! Lovi ea claxonul călcând imediat accelerația. S-o crezi tu că te las să câștigi așa de ușor!

Cele două mașini se aflau într-o cursă strânsă, fiecare depășind-o pe cealaltă cu câțiva metri înainte de a egala și a o lua de la capăt. Când se apropiau de clădire, Xander dădu drumul la azot și o depăși complet parcând într-o manieră riscantă. Lamborghiniul Arianei se opri în locul liber de lângă și fetele ieșiră pe rând pentru a întâlni privirea mândră din cei doi cărbuni și zâmbetul încrezut a lui Xander.

ー Ai trișat! Îl acuză Ariana o dată ce se afla în fața lui. Xander își împreună mâinile la piept.

ー Tehnic, nu a zis nimeni că nu putem folosi sistemul de azot. Deci nu am trișat cu nimic, ridică din sprâncene făcând-o pe brunetă să-și dea cele două cuburi de gheață peste cap.

ー Trișor.

ー Ofticato.

ー Nu sunt ofticată! Se apără jignită.

ー O, ba da!

Xander era sprijinit de mașina lui încă cu mâinile la piept în timp ce Ariana lua foc în fața lui de nervi. Mara îi privea amuzată pe cei doi care arătau precum un cuplu deja măritat și sătul unul de celălalt. Acum, că se gândea mai bine, nu-l mai văzuse pe Xander Garwood atât de deschis față de altcineva înafară de grupul lui. Și pentru câteva secunde putea jura că o privea cu un oarecare drag pe care nu-l mai văzuse în privirea lui. De ce avea senzația că era mai mult decât părea?

Un rând de claxoane se făcură auzite precum pe rând Fox, Ginnie și Jace intrară în parcare fix în acea ordine, asta desemnându-l pe Jace pierzător și cel care avea să plătească consumația.

ー La dracu'! Trânti ușa mașinii vizbil nesatisfăcut de rezultatul cursei propuse chiar de el.

ー Așa-ți trebuie dacă ți-a trebuit cursă, râse Fox luând-o pe după gât pe Ginnie în drum spre ceilalți trei care deja se aflau în parcare.

Ginnie făcu ochii mari protestând însă brațul roșcatei era ca o menghină în jurul gâtului ei, rânjetul de pe buzele pictate in maro închis doar înspământând-o și mai mult. Oftă, renunțând cu puțin înainte să ajungă lângă prietena ei care deși ridică din sprâncene nu spuse nimic. Doamne te rog să creadă că doar ne împrietenim rapid! Se ruga mintal rozalia.
Spre fericirea ei, Ariana deși le aruncă o privire curioasă nu scoase un cuvânt.
Mintea ei era într-un continu process de rumegare a noilor informații primite și a conexiunilor. Brusc, voia să știe mai multe despre Xander și motivele celor trei pentru a-și părăsi orașul care părea să îi venereze. Ce ar fi putut fi atât de rău cât să îi aducă în punctul ăla? Dacă cei trei se dovedeau mai problematici decât folositori trebuia sa se descotoresească de ei pe cât de repede posibil! Privirea ei se mută asupra corbului cu păr negru care îi întâlni privirea imediat, parcă simțindu-se privit. Își mută rapid privirea asupra clădirii nu tocmai noi în care aveau să între. Un ghem în stomac deși nu foarte mare la propriile gânduri făcând-o să se încrunte ușor. Ciudat, își zise.

Ușa de sticlă se deschise cu ecoul unui clopoțel, bărbatul de la tejghea sărind rapid de pe scaunul său. Nu părea trecut de patruzeci de ani însă nici mai tânăr de treizeci și cinci. Colțurile buzelor se ridicară într-un zâmbet, în jurul ochilor formându-se încrețituri când îl văzu pe Jace.

ー Să vezi și să nu crezi! Este ăsta cumva clientul meu preferat? accentul bărbatului era puternic precum ieși din spatele standului și se opri în fața lui Jace. Nu te-am mai văzut de ani de zile, am crezut că te-a luat domnul! Ciocolatiul râse scurt.

ー Am călătorit cu prietenii mei o vreme, răspunse zâmbitor Jace fără vre-o urmă de zăbovire asupra subiectului. Bărbatul îl bătu ușor pe umăr într-o manieră aproape părintească.

ー Ah! Înțeleg! Pentru prima dată bărbatul arunca o privire și celorlați, zâmbetul încă larg pe buze.

Care erau șansele ca bărbatul să știe cu ce se ocupau cei trei? Ariana îl provi atent. Nici o urmă de dubii în expresia lui, părea complet sincer.

ー Cu ce vă pot servi? Își reluă bărbatul rapid poziția în spatele tejghelei de sticlă în care se aflau mai multe feluri de legume și sosuri.

După o scurtă ciondanealå între Jace și Ginnie pentru ultimele bucăți de morcov și intervenția vânzătorului care le-a împărțit egal între cei doi, comanda a fost completată. Jace aproape lacrima când trebuia să pună cardul pe aparat pentru a plăti. "Fii bărbat de cuvânt!" Fox îl bătu pe spate.

ー Ciudat, mă consideri de cuvânt?

ー Nu te consider nici măcar bărbat, Reaper, îi zâmbi roșcata presându-i mâna peste aparat. Un scurt bip semnală finalizarea tranzacției.

ー Vulpoaică enervantă.

Fox scoase limba mândră luându-și tava cu mâncare în mâini.

*

ー Deci, Ariana era? Fox luă o gură de Coca-Cola înainte de a continuă după ce primi o aprobare tăcută din partea brunetei.

Toți erau așezați. Uniseră două dintre mesele mult prea uzate de plastic ale fast-food-ului.

ー Care sunt defapt planurile tale și cum se intercaleaza ele cu echipa noastră? Întrebă ceea ce Xander părea să ezite să o facă.

Ooh? Cineva e iute. Se gândi Ariana abținându-se din a lăsa la vedere prea mult pe fața ei. Luă la rândul ei o gură din doza de energizant zâmbind către ea. 

ー Sincer? Începu, iar urechile tuturor erau deja ciulite bine. Niciunul în special, râse.

Fațele celor trei căzură iar Mara nu părea mai puțin surprinsă. Ginnie continuă să soarbă cu paiul din sucul de căpșune din fața ei.

ー Poftim?!

Dintre toate răspunsurile, asta era ceva la care Fox nu se așteptase nici măcar puțin. Cine ar merge atât de departe cât să parieze pe obținerea liderului unei echipe ca mai apoi să nu aibe vre-un plan. Ce era cu fata asta? Nici Jace nu ar fi fost atât de tâmpit.

ー Bună asta! Jace începu să râdă vizibil amuzat.

ー Nu glumesc. Nu aveam vre-o intenție cu echipa voastră, nu e vina mea că prietenul vostru a pierdut.

ー A fost remiză, sublinie Xander.

ー Mă rog, flutură dismisiv din mână. Ideea e că nu am de gând să schimb numele echipei sau chestii de genul, o asigură pe Fox.

ー Atunci de ce...?

ー Ah, nu-mi place să primesc ordine, veni rapid explicația Arianei.

Era adevărat. Nu îi plăcea să primească ordine. Nu îi plăcuse niciodată. Poate pentru că ordinele pe care obișnuiam să le primesc se sfârșeau cu vărsare de sânge înainte, își zise.
Sub comanda lui Gabriel completase sute de misiuni, nu tocmai plăcute. Ginnie își putea numai imagina ce a avut de făcut ca subordonată directă a lui Kamil. Ceea ce nu știa e că Ariana personal ceruse ca să primească ordine fără vre-o diferențiere de ceilalți. Ba chiar mai grele. Dacă nu le putea duce simple misiuni la capăt, cum avea să poată să îi facă față lui?

Era rândul lui Fox să râdă.

ー Ești incredibilă, roșcată își încrucișă mâinile la piept.

ー Mi se spune des. Momentan tot ce mă interesează e turneul.

Fox nu era complet sigură de cât de sinceră era Ariana încă. Totuși, nu părea ca mințea legat de turneu. Voia putere atunci? Locul unu în turneu în semna avantaj asupra tuturor de pe pista și întrarea directă în activitățile lui Martin. Ultima dată bătrânul părea mai mult decât interesat de ea. Avea cumva o înțelegere cu Martin? Erau prea multe posibilități. Ridică doza de cola la buze.

ー Să nu te aștepți să te iau mai ușor doar pentru că suntem în aceiași echipă, o avertiză Xander.

ー Nici nu mă gândeam la așa ceva, corbule. Crezi că mi-e frică de tine? Ia-mă cât de tare poți! În privirea ei se citea provocarea.

O urmă de rânjet de formă pe buzele lui. Cumva tupeul ăsta al ei îi plăcea.

ー Poate nu îți e de el, dar mai e un nenorocit care va participa, le aminti Jace.

ー Meijer, Fox aproape scuipă numele. Maxilarul lui Xander se încleștă la uzul numelui.

Același tip pe care îl menționase și Evonne mai devreme, liderul grupului Golden Lion.

ー Pregătește-te pentru orice. Nenorocitul e în stare să facă orice ca să câștige, o avertiză Xander cu ură vizibilă în voce.

Max și restul nu dramatizaseră deci. Red Moon si Golden Lion chiar se urau.

ー Cât de rău poate fi? Deja te-a egalat pe tine, râse Ginnie.

Expresiile celor trei rămăseseră neschimbate. Fox scutură din cap.

ー Nu cred că ați apucat să participați în cursele normale încă, nu? Le întrebă aplecandu-se ușor peste masă.

Ariana și Ginnie se priviră una pe cealaltă o secundă înainte să aprobe.

ー Meijer joacă murdar.

ーAm auzit ca a băgat câțiva șoferi chiar și în comă, interveni Mara.

ー Doar in comă ? Probabil a băgat câțiva și în groapă, râse Jace.

ー Am auzit și despre tine destule, Mara îl aținti acuzator cu privirea. El râse vinovat ridicând din umeri.

ー Vezi tu, e o diferență. În mod normal, pe timpul turneului nimeni nu are voie cu scheme de genul. Câștigul trebuie să fie pe merit, de-asta locul întâi are atâta însemnătate, sau avea. Accidentele în turneu înseamnă doar o victorie ușoară. Mâinile se făcură pumni pe suprafața mesei.

ー Ideea e că jigodia o sa facă orice să își păstreze locul și nu se va da înlături de la a crea "accidente", pregătește-te cu asta în minte. Xander o privi în ochi mai serios decât îl văzuse vre-o dată până atunci. Cumva, suna chiar îngrijorat pentru ea și dacă ar fi considerat asta în mod normal drăguț și ar fi râs nu putea să nu se întrebe dacă ceea ce spuneau avea sa devină o problemă serioasă.

**

Maioul stătea lipit de pieptul pe care se întrezărea o urmă de păr. Cele două brațe se încrucișară precum ochii verzi priveau mecanicul ieșind de sub mașină.

ー Ei?

ー E în condiție perfectă. Am verificat totul, bărbatul îl anunță ștergând-și mâna de ulei și cine știe ce altceva pe salopeta de lucru pe care o purta.

ー Perfect. Bere? De data asta întrebă pe toată lumea din camera.

Alături de ei se mai aflau și doi alți bărbați care stăteau pe capota propriilor automobile. Era pregătit să se reîntoarcă pe pistă și să le amintească cine era regele pistei defapt.
Unul dintre bărbați se ridicară de pe capotă și scoase din lada frigorifică de la perete câte o doza de bere pentru fiecare.

ー Pentru liderul nostru, Meijer!

Chiuind aprobator ceilalți trei ridicară dozele sus. Meijer râse ușor, însă îi urmă.

ー Meijer! Vocea subțire a unei prea cunoscutei blonde se auzi din interiorul casei prin ușa deschisă.

ー Suntem în garaj! O anunță Meijer.

La scurt timp blonda își făcu apariția în încăpere. Înaintă ca un model pe catwalk spre Meijer înainte să se așeze în poala lui și să îl sărute apăsat. Ceilalți bărbați fluierară.

Meijer zâmbi în sărut. Așa, admirați, își spuse. Admirația aceea e unul dintre beneficiile rolului de lider al grupului și rege al pistei. Cu toții își doreau să fie el. Să aibe ce are el și ei nu au. Având o partenera care arăta precum Evonne era un alt plus. Câte-o dată putea fi enervantă cu aberațiile ei însă era în limitele tolerabilului. Plus, știa că și ea avea nevoie de el la fel de mult. El era cel care îi oferise poziția pe care o avea acum. El o făcuse importantă. Și ea iubea asta. Iubise popularitatea chiar din liceu.

ー Nu o să ghicești peste cine am dat la universitate, începu imediat cum se desprinseră din sărut.

Și începe, deja se pregăti să o ignore Meijer.

ー Mm?

ー Raven.

Ochii i se mariră ușor la auzul numelui. Evonne știa că i-a atras atenția.

ー Raven e la facultate? Întrebă surprins. Dintre toate posibilitățile, asta nu i-ar fi trecut prin minte.

ー Da. Ba chiar mai mult, era cu tipa nouă și un vierme trădător!

Precum blonda începu să povestească cele întâmplate, privirea lui Meijer se pierdu într-un punct anume în peretele din fața lui, vocea Evonnei pierzându-se în aer. Ceea ce auzise era, deci, corect ー Raven și echipa lui intrară sub conducerea unei novice. Începu să râdă sub privirile celor din încăpere.

ー Hah, ce dizgrație! Și pe deasupra s-ar mai fi vrut a fi și legenda a pistei? Mai să nu mă facă să râd. Ce veteran al pistei ar intra sub conducerea unui novice pe bune?

Privindu-se între ei, cei trei râseră scurt și ei.

ー Am auzit că s-a întâmplat pentru că gagica l-a egalat! Unul dintre el adaugă rapid.

ー Nu era pentru că l-a bătut? Un altul se alătură.

ー Oricum ar fi, e la fel de rău, Meijer continuă râzând ignorând-o pe blonda care pufaia lângă el. Dacă a ajuns la nivelul unui novice, turneul ăsta este deja al meu! Cu două degete îi prinse în mână obrajii Evonnei. Nu te imbufna pui, o să îi calc în picioare pentru tine, îi promise.

Ochii albaștri cenușii ai blondei sclipiră, un zâmbet apărând pe buzele perfect rujate.

ー O să o faci?

ー Orice pentru puiul meu, o asigură.

Era și timpul. Să te văd mare legendă Raven! Acum unde o să mai fugi?

N/A:

Ce parere aveti despre povestea Marei?