Dacă ați citit până aici, vă mulțumesc pentru suportul acordat!

De acum, voi posta la un interval de o săptămână - două în zilele de luni, probabil târziu în noapte căci atunci am timp.

În altă ordine de idei, acest capitol este dedicat acelor câtorva cititori pe care îi văd mereu votând și, din când în când, îmi lasă cuvinte frumoase la poveste.
Vă mulțumesc enorm!
Poate nu vă dați mereu seama, dar acele steluțe și câteva cuvinte frumoase sau chiar reacții la paragrafe îmi dau ー în unele zile negre ー toată motivația să continui să scriu.

Pentru voi.
La mulți ani!

Ｄｏｕａｚｅｃｉ
ｓｉ ｄｏｉ

Era din nou luni, și după cum se așteptase, veștile că marele Raven fusese egalat de către o novice și aceea era chiar ea deja împânziseră toată facultatea peste weekend, dacă nu și orașul.

Dar cel mai ciudat era comportamentul dubios al prietenei sale de duminică când se comporta ca un hoț ce se furișează doar pentru a ieși afară din casă. Când coborî să își ia ceva de băut și o văzuse la ușă întrebând-o unde pleacă ar fi putut jura că rozalia mai avea puțin și avea un atac de cord în fața ei. Din câte știa, în ciuda nopții petrecute la lac, nu arăta chiar atât de rău, deci era ciudată reacția ei. Spre norocul ei, Ariana era prea obosită pentru a băga prea mult în seama comportamentul ei și s-a mulțumit cu o grimasă și un "ciudato!" înainte să se întoarcă în camera ei și să își continuie somnul.

După ce fusese la lac avea senzația că deși se mai calmase, starea de nostalgie încă nu o părăsise, ba chiar se amplificase o dată cu amintirea băiatului. Nu fusese acolo încă de când ajunsese în special din cauza asta: știa că urma să fie afectată și nu-i plăcea asta. Dacă se putea ar fi vrut să nu mai aibă sentimente cărora să le facă față. Erau mult prea greu de controlat și prea puternice, o influențau în feluri în care nu își dorea când prefera să fie rațională.

Poate de-asta simțea cum îi crește tensiunea periculos de repede și încerca să își controleze respirațiile pentru a nu își lăsa instinctele să o controleze și să omoare pe cineva după ce a ajuns la facultate în acea dimineață.

Fiindcă mașina ei era gata, nu s-a putut abține din a îi face proba în drum spre școală, ceva ce doar a făcut-o pe Ginnie să țopăie de fericire. Acum că Ariana nu trebuia să se mai ascundă, totul devenea mult mai ușor.
Dar o dată cu parcarea Lambourghini-ului în parcare veniră și privirile tuturor care se măriră când le-au văzut pe cele două tinere ieșind din ea, confirmând astfel toate zvonurile despre Ariana Berutti fiind Storm și deci singura novice care a putut să-l egaleze pe Raven.

ー A venit momentul! Începu Ginnie dramatic însă înainte să apuce să continue măcar, Ariana își ridică mâna în semn de stop.

ー Nu astăzi. Doar du-te! Îi făcu semn să plece mai repede spre propriile cursuri căci doar un moment dramatic specific ei nu avea nevoie când deja toată lumea era cu ochii pe ele. Ginnie chicotit însă îi urmă ordinele întorcându-se pe călcâie după ce îi oferi o îmbrățișare nesolicitată dar pe care Ariana nu o refuză.

Când și ultima șuviță de păr roz se făcu nevăzută, Ariana trase o gură mare de aer și porni pe primul ei curs: Oamenii și Organizațiile, un curs destul de interesant cu teorii fundamentale ale părții de resurse umane la care nu s-ar fi așteptat să dea atenție. Cumva, era unul dintre singurele cursuri de care era chiar interesată.

ー E ea! Un băiat arată prietenilor subtil spre Ariana.

ー Vrei să spui că ea l-a egalat? Una dintre fetele din grup întrebă stupefiată.

ー Da! Pare incredibil, nu? Confirmă zâmbitor băiatul.

ー Pft, voi ați văzut cu ce mașină a venit? E un Lambo! Un alt tânăr adaugă la șirul incomplet de informații.

ー E clar că nu se joacă, concluzionă altcineva.

ー Sau poate e doar bogată...

ー Sigur e bogată dacă are un Lambo, concluzionă prima fată.

Ariana își mușca obrazul pe interior precum își făcea loc cu pași mari printre studenți spre clasa de la al doilea etaj al clădirii. Oamenii ăștia chiar nu știau ce înseamnă șoapta căci sigur nu realizau cât de clar îi auzea vorbind despre ea, din nou! Era surprinzător cum unii știau în amănunt ceea ce se întâmplase sâmbăta aceea la cursă, dar din nou, mai mulți oameni au putut veni și sigur printre ei erau, ca și Mara, și studenți.

Se opri pe hol în fața sălii care încă era ocupată de altă clasă, rezemându-se de perete. Era frustrată și iritată la culme deja de toată atenția pe care o primea persoana ei. Nici măcar nu era îmbrăcată prea colorat ci în obișnuitul negru, ceva ce ar trebui să fie ușor de ignorat dar părea ca nici dacă se scufunda într-o mare de vopsea neagră nu ar fi devenit mai puțin vizibilă. Era ca și cum avea un girofar pe cap care făcea capul tuturor să se întoarcă și deja se verifiacase o dată în reflexia telefonul sa vadă dacă e murdară - nu era cazul.

Oare așa se simțeau și celebritățile? Pentru că dacă da, începea să înțeleagă motivul căderii nervoase a lui Britney Spears. Totuși, decât să se radă în cap, ar fi preferat să radă pe altcineva. Oh, și cât și-ar fi dorit să facă asta, în special câtorva pe care pusese ochii ca fiind prea guralivi deja. Ca de exemplu, blonda ce stătea lângă cele două prietene ale ei bolborosind ceva despre cum ea nu era cine știe ce - lucru pe care-l trecu cu vederea căci fiecare are preferințele lui - dar când a început să indruge cum Ariana nu se putea compara cu Evonne deja era prea mult. Numai amintirea blondei expirate o făcea să explodeze!

Își sumetică mânecile bluzei negre, gata să o păruiască pe colega ei când două brațe o răsuciră și aproape că îi dădu un pumn în stomac blondului care o privea vesel.

ー Deci chiar înveți în aceiași facultate cu mine! Își confirmă zâmbitor, evident fericit pentru descoperirea făcută.

ー Isak! Ariana spuse dintr-o respirație.

ー În persoană și frumusețe, îi făcu cu ochiul. Ariana își dădu ochii peste cap la replica lui jenantă dar atât de... Ei bine, de el.

ー Unu: ia-ți mâinile de pe mine ca să nu ți le iau eu, arăta spre mâinile mari și totuși fine care erau încă pe talia ei și atrăgeau și mai multă atenție. Și doi: ce cauți aici?

Isak urmă ordinul ridicând mâinile în aer în semn că e nevinovat înainte să se sprijine cu un umăr de perete și să-și lase greutatea pe un picior.

ー Păi, aici învăț. Surpriză, mimă o expresie uimită făcând mâini de jazz pentru care primi un pumn nu chiar ușor în umăr de la Ariana. Au! Dar ai ceva forță, nu glumă! Se plânse masând zona rănită.

Ariana îi oferi o privire de "nu mă face să îți arăt forță" drept răspuns.

ー Sunt anul trei la Marketing, cineva trebuie să ducă afacerea familiei mai departe, explică cu nonșalanță.

Ariana aproape uitase că e un mic băiat de bani gata cu adevărat și nu era doar de fațadă atitudinea lui de prinț. Chiar era unul. Dar chiar și așa, probabil nu a avut parte de părinții lui așa că nu îl putea judeca. Fiecare are lipsurile lui.

ー Dacă ți-a fost dor de mine, acum ne vom vedea mai des, îi făcu cu ochiul și Ariana se abținu să nu își dea ochii peste cap. Bărbatul ăsta era o cauză pierdută.

ー Continuă să visezi, îl bătu ușor peste umăr.

Ușa clasei se deschise, elevii ieșind rapid, aruncându-le câte-o privire curioasă înainte să își continuie drumul șușotind.

ー Uite, vorbește cu Isak! Ți-am spus eu că nu-s doar zvonuri! O fată își certa colega. Făcând contact vizual cu Ariana își mută rușinată privirea și înteți pasul.

Incredibili oamenii ăștia! Și cică ar trebui să fie mai mari decât ea... Dar se comportau precum niște elevi de liceu.

ー Am ajuns! Am ajuns! se auzi vocea între-tăiată a unei versiuni mult mai îmbujorate a Marei care venea alergând cu un dosar în mână. Oh, Ariana! Se opri în dreptul brunetei care o privea ușor îngrijorată dacă atâta roșeată e posibilă la o persoană. Mara se lăsă ușor pe vine, punându-și mâinile pe genunchi în timp ce-și stabiliza respirația.

ー Am crezut că nu mi-ai citi mesajele. Cum de m-ai așteptat? Mara o privea plăcut uimită. Ariana se încruntă.

ー N-am făcut-o, arată mai apoi spre blondul care o ținuse pe loc.

Își scoase telefonul, verificând-și notificările printre care, așa cum spusese fata, se aflau câteva mesaje de la Mara care o anunțau că întârzie căci a stat până târziu să termine raportul și să o aștepte, înainte să zică că nu contează. Nu putea să se decidă?

Mara îi urmă indicația și parcă abia atunci realiză prezența lui Isak lângă ea. Gura Marei formă un mic o.

ー Salut, prietenă a lui Hayden, Isak îi făcu cu mâna zâmbitor, etalându-și dinții enervant de albi.

Mara chicotit nervos.

ー Bună...

ー Pa, Ariana o luă pe Mara după gât trăgând-o spre sala de curs.

ー Ne mai vedem! Îl auzi pe blond strigând după ea înainte să intre în sala plină de studenți care, văzându-le înăuntru au început imediat să se prefacă că făceau complet altceva decât să îi asculte conversația Arianei.

Deloc evident, își zise fata luând mâna de pe Mara și ocupând un loc mai în spatele clasei alături de aceasta.

ー Ce căuta Schistad aici? Întrebă Mara imediat ce se așeză.

Cumva, după discuția de pe pistă Mara era mai puțin reținută în jurul ei și într-un fel o bucura dar, într-altul simțea că se alegea cu încă o mamă pe cap.

Profesorul își făcu apariția în clasă pornind videoproiectorul pentru a-și începe lecția la care numai atente nu erau ele.

ー Aparent pe mine. Nici eu n-am înțeles ce voia, respunse după câteva secunde, realizând că probabil acela era numele de familie a lui Isak. Nimic în afară de a încerca, ca de obicei, să flirteze cu ea, se gândi.

ー Ciudat, de obicei Isak nu vine pe aici. Și pe pistă era cu tine. Sunteți apropiați?

Ariana se opri câteva secunde pentru a se gândi. De la prima cursă până acum se văzuseră de câteva ori bune, au fost în aceiași echipă, ba chiar au și petrecut împreună. Dar nu erau neapărat prieteni... Nu? Întrebările de genul acela, când ea nici măcar nu știa ce delimita cu adevărat o prietenie, erau enervante și o făceau confuză.

ー Nu chiar? Sincer, nu știu dar am intrat același timp pe pistă, se rezumă la a spune, oferindu-i în același timp o bucată de informație Marei care asculta cu atenție. Nu era deloc atât de naivă precum o credea la început.

ー Hmm... Poate a pus ochii pe tine. Isak e destul de cunoscut pentru reputația lui de Casanova, o puse în temă la rândul ei Mara.

Pentru o fată care părea relativ sfioasă știa mereu câte ceva despre orice!

Și Ariana nu putea să o contrazică. Deși, i se păreau amuzante tentativele lui eșuate de flirt. Nu avea nici cea mai mică șansă oricum, prioritățile ei erau clar altele.

ー Stai liniștită, nu are șanse. Isak poate continua să viseze la asta doar.

Mara chicoti, evident mulțumită de răspuns.

ー Zic și eu, e clar că el nu e genul tău, continuă veselă.

Ariana își arcui o sprânceană.

ー Și cine, mă rog, ar fi genul meu?

Brusc Mara se blocă.

ー Păi, râse nervos. În orice caz nu el. E prea in your face și lingușitor, argumentă fata cu o expresie tensionată sub privirea cercetătoare a Arianei care la câteva secunde începu să râdă.

ー Ai un punct. Cam așa e, o aprobă. Te câcasei puțin pe tine, rânji la ea văzând-o că respiră ușurată.

Mara o lovi în mână.

ー Nu e vina mea că pari gata să mă omori la cea mai mică greșeală.

ー Oh te rog, își dădu ochii peste cap. Nu te-aș omorî din ceva atât de minor. Aș face-o pentru ceva mai serios, îi făcu cu ochiul înainte să se întoarcă spre profesor și să încerce să îi ofere puțină atenție săracului bărbat care se chinuia să le explice despre tipurile de analiză a mediului macroeconomic lăsând o Mara cu ochii mari și fără cuvinte.

Glumea, nu?

Dar posibilitatea ca ea să nu glumească și siguranța cu care zisese asta plus faptul că era evident bună la a-și ascunde activitățile extracurale o speria. Era deja un racer de curse ilegale, ce-i era să fie și vre-un criminal? Se gândea Mara. Neștiind cât de aproape de adevăr era defapt.

Ariana însă, ascultând definiția unui model de analiză se întreba dacă oamenii de afaceri adevărați chiar învățau așa ceva sau doar știau practica? Pentru că era clar că Gabriel nu analiza vre-un mediu macroeconomic și tot știa cum să își gestioneze afacerile și să facă bani. Dar, din nou, afacerile lui nu erau tocmai curate. Poate ar fi trebuit să-l sune să vadă ce mai face. Nu mai vorbise direct cu el de când plecase de acasă. Dar nu avea nici chef de scâiala lui... Însă voia să știe cum mai e și Nina. Dacă ea era cu el, sigur îl putea pune la punct și să îi bage mințile în cap când începea să aberez și să devină prea protectiv.

Scoțându-și telefonul, îi dădu mesaj lui Kamil pentru a-l anunța decizia luată și să stabilească când putea vorbi cu ei. Într-un fel îi era dor de ei, nu putea să se mintă cu asta. Și el știa cel mai bine programul lui Gabriel. Și la un moment dat, îl știuse și pe al ei.
Își înăbuși un oftat. Lucrurile se schimbaseră atât de mult în câteva luni. Abia ce se obișnuise cu viața ei de atunci și a trebuit să o ia de la capăt din nou. Dar nu avea de ales dacă dorea să își ducă până la capăt planul. Trecuse prin prea multe în toți acei ani. Se antrenase și se lăsase prea mult să cadă în întuneric, să își murdărească mâinile, pentru a da înapoi dintr-un asemenea motiv pueril precum era dorul de casă ori de cei care îi oferiseră un acoperiș asupra capului.

Așa că, luând în considerare și sfatului Kamil, avea să pună totul în mișcare curând. Deja făcuse primul pas prin a-i lua pe cei mai buni trei șoferi în echipa ei, acum era timpul să îi și câștige de partea ei. Cum zisese chiar mentorul ei - avea nevoie de oameni puternici și loiali de partea ei.

După două ore lungi, Ariana ieși alături de Mara din sala de curs. Ginnie, spre surprinderea Marei le aștepta chiar la colț, rezemată într-un cot de pervazul geamului mare ce dădea în curtea interioară a clădirii. Părea bosumflată dacă nu chiar iritată precum privea studenții de afară.

ー Hei! Cum de ești aici?

Ginnie își întoarse rapid capul spre prietena ei ca mai apoi să facă doi pași rapizi și să se lipească de pieptul ei. Oftă ca o femeia căreia i s-a spus că soțul bogat i-a murit - adică extrem de exagerat și cam prea fals.

ー O tragedie! S-a întâmplat o tragedie! Își ridică privirea spre Ariana care o privea cu o expresie impasivă în timp ce Mara era curioasă de ce se putea întâmpla atât de grav, complet captivată de teatrul fetei.

ー Ei na, nu zău! Ce s-a întâmplat de data asta? Ai ramas cumva fără vopsea roz? Îi luă o șuviță de roz, acum pal, între degete.

Ginnie pufni și trase ușor de șuvița din mâna ei făcând un pas în spate, aruncându-i o privire de "pe bune?" Arianei care ridică din sprâncene.

ー E nuanțator. Și nu, ce legătură ar avea asta cu școala?

ー Eu știu? Orice e posibil la tine...

Ginnie își încrucișă brațele la piept privind-o ofensată.

ー În orice caz, apăsă fiecare cuvânt, problema este că profesorul de la urmatorul meu curs nu este prezent și l-au anulat astăzi. Voi vă dați seama că nici măcar nu anunțase?

ー Și... Nu e bine? Ai fereastră, încercă Mara să îi arate partea bună a situației.

ー Păi da... Dar chiar mă pregatisem pentru cursul ăsta, se bosumflă. Nu ca alții, o aținti pe Ariana cu privirea făcând-o să își dea ochii peste cap în răspuns. Și e unul dintre cursurile care-mi plac...

ー Cum zici tu bosumflici, o bătu ușor pe spate. Hai cu noi la cantină, îți fac cinste cu ce vrei tu, o anunță și imediat ochi i se luminară.

ー Orice? O privi precum un cățeluș.

ー Orice! Îi garantă începând deja să meargă.

Ginnie chiui sărind în sus înainte să o ia înainte.

ー Ce-a fost asta? Mara întrebă când o ajunse din urmă pe brunetă. Ariana îi aruncă o privire scurtă înainte să se uite la rozalia care zburda în fața lor precum un copil de grădiniță care primise ce voia.

ー O Ginnie în habitatul ei natural.

Ginnie zâmbi o dată ajunsă în cantină, întorcându-se pe călcâie cu mâna întinsă spre Ariana care înțelegând imediat ce vrea îi puse un card în palmă apoi se îndreptă spre standul de cafea cu Mara pe urmele ei.

ー Bună ziua, o salută zâmbind pe doamna de la tejghea care îi returnă salutul în același fel. Un - ce vrei să bei? Se întoarse spre Mara.

ー Latte Machiato, dar e OK, îmi pot plăti singură comanda, îi gesticulă să se oprească din a-i plăti bautura.

ー Oh, te rog. Vezi monstrul ăla roz? O să vină cu gura plină, sigur îmi permit să îți iau o cafea.

Imaginea cu Ariana pe pistă îi reveni în minte, la fel și vorba că venise cu ub lambourghini la școală și posibil că nu glumea. Probabil nu era nici prima dată când participă la curse ilegale. Și, din câte știa de la Hayden se câștiga destul de bine la ele. Așa reușise să strângă bani pentru a cumpăra casa în care locuia alături de mama sa.

ー Un Latte Machiato și un Americano-

ー Fără zahăr, o completă femeia pe Ariana înainte să îi facă cu ochiul și să înceapă să prepare comanda, făcând-o să zâmbească.

Fără a se abține, Ginnie își aduna dulciuri pe tava de plastic. Avea deja adunat pe ea, într-o grămăjoară considerabilă, de la Kit-Kat la jeleuri, biscuiți și budincă de căpșuni când plăti tot și reveni lângă ele, înmânându-i cardul înapoi Arianei. . Pentru un om normal, acea combinație ar fi însemnat un pas mai aproape de diabet, pentru Ginnie în schimb, însemna o masă de consolare. Și parcă în ciuda Arianei, genul acela de "mese" părea că i se depuneau doar pe bustul generos de care ea ducea lipsă.

ー Uoo, dar nu te încurci cu dulciurile, îi privi uimită tava Mara.

Ginnie zâmbi fericită înainte ca amândouă să caute o masă liberă cu privirea. Ariana însă părea că se uită mai mult după cineva decât după ceva căci deși deja se îndreptau spre o masă, ea încă se uita în jur.

ー Te uiți după Raven? Mara o întrebă și părea că a ghicit căci Ariana aproape se înecă cu cafeaua înainte să își mute privirea pe șatena care zâmbea pe sub mustăți.

ー Doar mă întrebam dacă i s-a făcut rușine să mai vină, se apără ea făcând referire la evenimentele de la ultima cursă.

ー Nu a fost până acum la școală, Ginnie o informă cu gura plină.

ー Și tu de unde știi?

ー E postat peste tot prin grupuri, Mara îi arată ecranul telefonului unde se aflau mai multe postări cu update-uri despre faimosul Raven într-un grup cu numele Rav3n News, ceea ce aproape o făcu să vomite. Cât de cringe! Apoi ochii îi fugiră spre rozalie.

ー Să înțeleg că îți petreci timpul prin astfel de grupuri? Ariana vorbi precum un parinte care tocmai ce descoperise că a sa odraslă umblă cu drogați, bătând cu un deget într-unul din brațele încrucișate la piept.

Acum era rândul lui Ginnie să se înece. Își ridică capul din punga de m&m's cu ochi mari în timo ce Mara o bătea ușor peste spate.

ー Jur că e numai în scop de divertisment! Se apără ea imediat sub privirea critică a prietenei sale.

Se aștepta la ceva de genul de la Mara care era deja mereu în ton cu toate bârfele, dar Ginnie? I se părea mai plauzibilă varianta ca să fi intrat în sistemul de securitate al scolii și verificat camerele decât să și-o imagineze citind postări despre Raven la fel ca restul fanelor sale aeriene.

Își scutură capul dezamăgită.

Se pare că zicala aceea cum că poți trăi cu un om o viață și tot să nu-l cunoști era pe cât se poate de reală.

Dar, din nou, ea era probabil cea mai mare mincinoasă de la acea tablă și nici fata care o știa de câțiva ani buni nu o cunoștea în totalitate ci știa doar ceea ce voia ea să o lase să știe.

Cumva, acum, asta suna trist dintr-un motiv sau altul.

Telefonul îi bâzâi în mână înainte ca o nouă postare să fie afișată: RAVEN E LA FACULTATE!!!! Citi înainte ca secțiunea destinată comentariilor să fie umplută rapid de comentarii atât al fetelor cât și ale băieților și poze cu prea-bine cunoscutul corb îmbrăcat cu casual cu o pereche de blugi, un tricou și geaca de blug, desigur, tot în negru.

Nu dură mult până îl văzu pe domnul-vedetă intrând în cantină alaturi de Fox și Jace care, în mintea Arianei deveneau din ce în ce mai asemănători unor căței loiali stăpânului. Dar asta și căuta. Și dacă avea să aibe stăpânul de partea ei, urma ușor, ușor să aibe și câinii.
Un mic ranjet începu să îi joace în coltul gurii.

Acum era timpul să facă următorul pas.

Puse telefonul pe masă, în dreptul proprietarei și după ce se decise asupra următoarelor ei acțiuni se ridică de la masă și se îndreptă spre cei trei, acum așezați la o masă din centru. Comportament tipic de vedetă, își zise.

Ochii celor două fete sau mărit de uimire și după ce sau uitat una la alta, parcă pentru a se asigura că pleacă împreună. Se ridicară și ele, luând-o pe urmele Arianei după ce, făcând doi pași Ginnie își luă câteva din dulciurile ramase, băgându-le în muzunarele hanoracului alb ce-i statea agățat deschis peste tricoul roz. Nu avea să își piardă mâncarea din cauza lor.

Cei trei o priviră surprinși când se opri în dreptul mesei lor. Ei și restul cantinei care era în șoc.

ー Mbună? Jace o salută ușor confuz.

Ariana nu răspunse, în schimb ochii ei glaciari îl fixau pe corbul care parea și el destul de curios de motivul prezenței sale.

ー... Sau nu, își răspunse singur când se găsi complet ignorat ca mai apoi să pufnească nemulțumit.

Între timp, în spatele Arianei veniseră și cele două fete. Fox își arcui o sprânceană, expresia ei devenind brusc amuzată în timp ce Ginnie se fâstâcea ușor.

ー Raven, Ariana vorbi într-un sfârșit.

ー Storm, Xander o copie.

ー Vreau să vorbim. Singuri, clarifică când el îi făcu semn din privire să continuie.

O privi surprins. Ei bine asta era ceva venind din partea ei. Mai ales ținând cont de interacțiunile pe care le-au avut până atunci la școală.

ー Doar nu crezi că Xander o să fie de acord să -

ー Sigur, răspunsul senin și micul zâmbet de pe buzele lui îl opriră le Jace și luară prin surprindere pe toată lumea, inclusiv pe Ariana care îl privi suspect.

Pierduseră ceva? Ce era cu ei doi? Era ceea ce se întreba toată lumea deja când Xander se ridică și înaintă spre Ariana.

Era mai inalt decat ea. Nu extraordinar de mult, căci avea platforme înalte la bocancii de piele din picioare. Dar tot erau cel puțin zece centimetri diferență între ei.

ー Nu aici, îl anunță înainte să îi prindă încheietura mâinii și să îl tragă după ea sub marea de priviri șocate. Maxilarele Marei și al lui Jace parca aflându-se într-o competiție de "care ajunge la podea primul".

Era clar că băusera ceva sau erau drogați, căci nimic nu mai avea sens.

ー Ce mama măsii... Jace reușii să spună când cei doi ieșiră pe ușa cantinei.

Spre deosevire de el, Fox părea mai degrabă că încearcă conecteze evenimentele decât șocată.

ー Și, M&M's careva? Ginnie zâmbi așezându-se la masă, trăgând-o și pe Mara după ea. Șatena aterizând pe celălalt scaun. Dacă aveau să cadă, cadeau împreună.